VIOLENTA SI EFECTELE EI ASUPRA COPILULUI

Violenta este: Însuşirea, caracterul a ceea ce este violent (1); putere mare, intensitate, tărie. 2. Lipsă de stăpânire în vorbe sau în fapte; vehemenţă, furie. 3. Faptul de a întrebuinţa forţa brutală; constrângere, violentare; siluire; încălcare a ordinii legale. ♦ Faptă violentă, impulsivă. [Pr.: -vi-o-] – Din fr. violence, lat. Violentia, it. violenza. Sursa: DEX '98

Abuzul este: 1. Folosire fără măsură, excesivă a unui lucru; exces. 2. Depăşire a puterii, a unor prerogative; faptă ilegală. ♢ Abuz de putere = delict constând din trecerea peste imputernicirea pe care o are un funcţionar sau o instituţie; abuz de încredere = delict constând din înşelarea încrederii cuiva; prin abuz = abuziv. [< fr. abus, lat. abusus < abutor – a folosi rău].

Abuzul este considerat a fi orice comportament care urmareste controlul si subjugarea unei alte persoane prin umilire, intimidare, invinuire, coercitie, manipulare etc.

Abuzul poate fi fizic , emotional , sexual .

Abuzul fizic se refera la orice comportament care implica utilizarea intentionqata a fortei fizice impotriva altei personae cu scopul de a-i provoca durere, de a o rani, de a o lovi. Abuzul fizic include imbrancirea, bruscarea, lovirea (cu pumnii, picioarele, cu capul sau cu obiecte contondente), plesnirea, palmuirea,  fortarea victimei sa ingereze substante nedorite, inecarea, sufocarea, amenintarea cu arma, taierea, zdrobirea, oparirea, arderea etc

Abuzul sexual este stimularea si/sau penetrarea fortata orala, vaginala, anala a victimeid e catre aggresor. De asemenea, include nuditatea fortata, expunerea fortata la pornografie si materiale cu caracter pornografic si orice activitatea cu caracter sexual neconsimtita.

Abuzul psihic sau emotional include agresiunea verbala, dezaprobarea, refuzul, amenintarea, izolarea, controlul, umilirea, injosirea, etichetarea, insultarea, acuzarea, criticarea, invalidarea, distrugerea/ confiscarea bunurilor si torturarea animalelor de companie ale victimei in scopul supunerii totale a acesteia. Abuzul emotional functioneaza ca o spalare a creierului care distruge sistematic increderea in sine a victimei, sentimentul propriei valori, inducerea unui sentiment de vina, vulnerabilitate si de neputinta.
Abuzul emotional ataca esenta persoanei si are efecte profunde si de lunga durata. De asemenea, este cel mai greu de probat si mult mai raspandit decat alte forme de abuz. In timp, afecteaza capacitatea victimei de a judeca realist si de a lua decizii.

Tipuri de abuzuri emotionale

Asteptari abuzive, nerealiste: agresorul are solicitari nerezonabile din partea victimei si doreste ca aceasta sa i le satisfaca cu prioritate fata de orice altceva, de multe ori actionand chiar impotriva propriilor interese (de exemplu, mama care se plange ca se simte rau doar ca fiul/fiica sa nu iasa din casa cu o persoana neagreata de ea). Solicitarea de a-i da agresorului toata atentia, in detrimentul celorlalti, dar, oricat ar primi, nu e niciodata de ajuns. Victima este criticata constant si facuta sa se simta vinovata pentru ca nu are grija de persoana care o agreseaza (ex. Tu niciodata nu stai destul cu mine, intotdeauna mai ai ceva de facut  sau  M-am saturat de fotbalul tau, tu numai la fotbal de gandesti, la mine niciodata)

Intretinerea unei stari conflictuale. Agresorul genereaza in mod deliberat discutii in contradictoriu pentru a fi in stare de conflict cu cei din jur. Agresorul face din tantar armasar, are comportamente si atitudini exagerate in mod deliberat..

Negarea nevoilor emotionale ale victimei cu scopul de a o rani, umili, pedepsi. Agresorul poate nega ca anumite evenimente au avut loc, ca s-au facut anumite afirmatii, sa puna sub semnul indoielii judecata, perceptia, memoria si chiar sanatatea mentala a victimei. De asemenea, refuzul de a comunica, de a asculta si de a vorbi cu victima cu scopul pedepsirii este abuzz emotional. Negarea distruge increderea in sine si respectul de sine al victimei care ajunge sa se indoiasca de sentimentele, experientele, judecata, perceptiile sale.

Dominarea. Agresorul controleaza fiecare miscare a victimei care trebuie sa se supuna dorintelor agresorului, altfel acesta ia masuri impotriva sa (o izoleaza/ ameninta/agreseaza sexual/fizic/ ii taie privilegiile etc). Treptat, respectul de sine al victimei se erodeaza pana cand aceasta si-l pierde cu totul.

Santajul emotional. Agresorul ii induce victimei sentimentul de vinovatie sau teama, face apel la compasiunea sa ori actioneaza alte parghii sentimentale (face pe imbufnatul, respinge victima, o abandoneaza etc).

Invalidarea. Agresorul cauta sa distorsioneze sis a submineze perceptia victimei despre lume, refuzand sau nereusind sa recunoasca realitatile obiective. De pilda, daca victima se plange ca se simte jignita, agresorul replica ” Esti prea sensibila, n-ar trebui sa te deranjeze ce am spus despre tine. Am dreptate”.

Minimalizarea. Agresorul pretinde ca victima reactioneaza exagerat ori ca ceea ce face/spune/simte este total lipsit de importanta.

Raspunsurile si reactiile imprevizibile, schimbarile bruste de stare de spirit naucesc victima. Cand cineva reactioneaza diferit la aceiasi stimuli, in situatii similare, creeaza confuzie. In mod similar, lipsa de consecventa a parintilor in respectarea unei reguli sau atitudini fata de copil determina confuzia acestuia si ingreuneaza disciplinarea, ii dau o stare de neliniste. Victima unui astfelde abuz emotional este mereu “in priza”, atenta sa nu faca o miscare gresita. De obicei, alcoolicii si consumatorii de droguri au schimbari bruste de dispozitie. Traiul alaturi de aceste persoane este extrem de dificil prin teama, nelinistea, stresul pe care il genereaza.

Atacul verbal este directa si evidenta si, dintre toate formele de abuz emotional, cea mai usor de remarcat. Poreclirea, acuzarea, blamarea, amenintarea, utilizarea de catre agresor a unui ton poruncitor, rastit, superior in comunicarea mesajelor sale catre victima, reprosurile, cicalirea, critica, sfatul nesolicitat, interogarea victimei, vanarea greselilor cu scopul de a dovedi victimei cat e de neputincioasa, nepriceputa, inapta, incapabila etc sunt toate forme de atac verbal. Adesea, sunt insotite de remarci ironice, afisate cu un aer de superioritate, de genul, Eu nu ma insel niciodata/ Eu stiu cel mai bine/Ti-am spus eu/ Ai vazut ca tot eu  am avut dreptate. Urletele, tipetele, sarcasmul, invinovatirea, umilirea, amenintarea, exagerarea greselilor, a defectelor, a minusurilor, ironizarea (in public, dar si intre patru ochi) sunt alte forme ale violentei verbale.

Efecte psihice

Orice formă de violenţă asupra copilului poate conduce la inducerea unei stări de teamă, anxietate, furie, fobii, a sentimentului de vinovăţie, jenă, senzaţie de insecuritate. Acestea pot conduce la:

• depresii,
  
• scăderea stimei de sine,
  
• amintiri obsesive,
  
• neîncredere în propria persoană,
  
• anxietate conjuncturală (determinată de persoane, situaţii, evenimente ce au caracterizat situaţia de abuz),
• disfuncţii sexuale (hipersexualitate sau respingerea actului sexual, pedofilie, homosexualitate Efecte sociale
•  Impulsivitatea, dificultăţile adaptative de comunicare şi relaţionare, de respectare a normelor sociale, comportamente antisociale, comportamentul adictiv (consum exagerat de alcool, droguri), aderarea la grupuri delinctogene şi implicarea în acte criminogene, neîncrederea în ceilalţi, tulburările de integrare profesională, dificultăţile în construirea unui cuplu stabil şi a unei familii îl transformă într-un părinte violent care, la rândul lui, se va purta violent cu proprii lui copii şi cu ceilalţi din viaţa lui.

 DECLARATII ALE COPIILOR:

„Oamenii folosesc violenţa pentru a se răzbuna sau pentru a arăta că ei sunt mai presus de ceilalţi, că sunt mai puternici."(elev clasa a VII-a).


„Violenţa este folosită ca armă împotriva cuiva care nu-ţi face pe plac." (elev clasa a V-a).


„O cauză poate fi şi stresul, neajunsurile materiale care pot duce la violenţe, mai ales în familie. Părinţii se ceartă mai ales pentru că nu au bani, copiii cresc şi, odată cu vârsta, au nevoi mai mari, apar neînţelegeri, stres şi acte de violenţă."(elev clasa a VI-a).


"Pentru mine, palmă înseamnă a fi bătut. Îl asociez cu un lucru foarte crunt."(elev clasa a VI-a).


"Palmă înseamnă o durere în suflet sau chiar şi frică." (elev clasa a VI-a).


"Pentru mine palmă înseamnă parul cu care părinţii îşi bat copiii, îi batjocoresc." (elev clasa a VI-a).



"Când aud cuvântul palmă, mă gândesc la bătaie. Am trecut prin asta şi ştiu ce înseamnă."
 Părinţii...mare mare atenţie!
Sursa: http://www.educatiefaraviolenta.ro/Ce_este_violenta_si_efectele_violentei_asupra_copilului/Fizice

VIDEO: http://www.220.ro/faze-tari/Cum-Se-Face-Educatie-In-China/Y3ovEveE2B/