SĂRBĂTOAREA SFINTEI CUVIOASE PARASCHEVA

In fiecare an, ziua de 14 octombrie este zi de praznuire duhovniceasca a Preacuvioasei Maicii noastre Parascheva, zi de mare bucurie crestineasca, zi de rugaciune si pelerinaj.

Sfanta Parascheva s-a nascut in secolul al XI-lea, in satul Epivat din Tracia, pe tarmul Marii Marmara, in apropiere de Constantinopol (azi Istanbul). Se spune ca pe cand avea 10 ani, Cuvioasa Parascheva a auzit intr-o biserica cuvintele Mantuitorului: "Oricine voieste sa vina dupa Mine sa se lepede de sine, sa-si ia crucea si sa-mi urmeze Mie" (Marcu 8, 34). Aceste cuvinte o determina sa-si daruiasca hainele sale saracilor.

Dupa o vreme se retrage in pustie. Urmand sfaturile unor vietuitori alesi, se indreapta spre tinutul Pontului, oprindu-se la manastirea Maicii Domnului din Heracleea, unde va ramane cinci ani. De aici a plecat spre Tara Sfanta, in dorinta de a-si petrece restul vietii in locurile sfinte. Dupa ce a vazut Ierusalimul, s-a asezat intr-o manastire de calugarite in pustiul Iordanului.

Din putinele stiri privitoare la viata ei, aflam ca intr-o noapte, pe cand avea 25 de ani, un inger i-a spus in vis, sa se reintoarca in locurile parintesti. Sfantul Varlaam scrie in Cazania sa: "Sa lasi pustia si la mosia ta sa te intorci, ca acolo ti se cade sa lasi trupul pamantului si sa treci din aceasta lume catre Dumnezeu, pe Care L-ai iubit".

Din Constantinopol s-a indreptat spre Epivat, fara sa spuna cuiva cine este si de unde vine. Aici, impacata cu sine, cu oamenii si cu Dumnezeu, si-a dat sufletul.

A fost ingropata ca o straina. Potrivit traditiei se spune ca un marinar a murit pe o corabie, iar trupul i-a fost aruncat in mare. Valurile l-au aruncat la tarm, iar un sihastru care traia acolo, a rugat pe niste crestini sa-l ingroape dupa randuiala crestineasca. Sapand deci o groapa, au aflat trupul Prea Cuvioasei Parascheva neputrezit si plin de mireasma. Cu toate acestea, au pus alaturi de ea si trupul corabierului. Dar in noaptea urmatoare, unuia din crestinii care sapasera groapa, cu numele Gheorghe, i s-a aratat in vis o imparateasa, sezand pe un scaun luminat si inconjurata de ingeri, iar unul dintre acestia il mustra pentru ca n-a scos din groapa trupul Cuvioasei Parascheva. Iar imparateasa pe care o vazuse in vis " si care nu era alta decat Cuvioasa Parascheva " i-a poruncit sa ia degraba trupul ei si sa-l aseze undeva la loc de cinste.

Credinciosii au inteles ca este un semn dumnezeiesc, fapt pentru care au luat trupul Cuvioasei din mormant si l-au asezat in biserica Sfintii Apostoli din Kallicrateia. Indata au avut loc vindecari minunate in urma rugaciunilor care se faceau langa cinstitele sale moaste.

In anul 1238, in ziua de 14 octombrie, moastele Sfintei Cuvioase Parascheva au fost mutate la Tarnovo, fiind asezate in Biserica cu hramul Maicii Domnului.

In anul 1393, Bulgaria cade sub ocupatia turcilor, iar bisericile bulgare au fost transformate in moschei. Este anul in care sfintele moaste sunt mutate la Vidin, pentru 5 ani.

Dupa lupta de la Nicopole din anul 1396, moastele Sfintei Parascheva vor ajunge din Vidin la Belgrad - Serbia, in anul 1398.

In 1521, sultanul Suleiman Magnificul cucereste Belgradul. Moastele Sfintei Cuvioase Parascheva sunt duse la Constantinopol, fiind asezate in palatul sultanului. Au fost rascumparate de la turci de Patriarhia Ecumenica. Moastele Sfintei Cuvioase Parascheva au fost asezate in Biserica Panmakaristos, sediul de atunci al Patriarhiei Ecumenice. Dupa transformarea acestei biserici in moscheie, moastele au fost duse in mai multe biserici: Vlaherne (1586), Sfantul Dumitru de la Xiloporta (1597) si Sfantul Gheorghe din Fanar - noul sediu al Patriarhiei Ecumenice (1601).

Stramutarea moastelorCuvioasei Parascheva la Iasi

Vasile Lupu ctitorind la Iasi biserica "Sfintii Trei Ierarhi" si amintindu-si de Ioan Asan, care la vremea sa a stramutat moastele Prea Cuvioasei Parascheva de la Epivat la Tarnovo, de Alexandru cel Bun care a adus moastele Sfantului Ioan cel Nou de la Cetatea Alba la Suceava, a facut demersurile necesare la Patriarhia din Constantinopol ca moastele Sfintei Parascheva sa fie stramutate la Iasi.

Plateste toate datoriile Patriarhiei Ecumenice, si astfel, patriarhul Partenie I si membrii Sinodului au hotarat sa-i ofere, drept recunostinta, moastele Cuvioasei.

Moastele Cuvioasei Parascheva au fost aduse in Moldova de domnitorul Vasile Lupu (1634-1653) si asezate pe 14 octombrie 1641, in Manastirea „Sfintii Trei Ierarhi“. In anul 1887, moastele Sfintei Cuvioase Parascheva au fost mutate in Catedrala mitropolitana din Iasi.

Cinstirea Cuvioasei Parascheva nu are granite

Bisericile care au ca ocrotitoare pe Sfanta Cuvioasa Parascheva sunt intr-un numar mare. Astfel, in Arhiepiscopia Bucurestilor sunt peste 33 de biserici, in Arhiepiscopia Targovistei 18, in Episcopia Buzaului 29, in Episcopia Dunarii de Jos 24, in Episcopia Alexandriei si Teleormanului 4, in Arhiepiscopia Iasilor 35, in Arhiepiscopia Sucevei si Radautilor 5, in Episcopia Romanului 22, in Arhiepiscopia Sibiului 47, in Episcopia Maramuresului si Satmarului 6, in Arhiepiscopia Timisoarei 18, in Episcopia Caransebesului 5, in Mitropolia Basarabiei 6. Episcopia Ortodoxa a romanilor din Ungaria are la Gyula o biserica cu hramul "Sfanta Parascheva", construita in anul 1834. Romanii din Malovista (Macedonia), Torino (Italia), Paris (Franta), Wakefield, Massachusetts (SUA) au biserici al caror hram este Sfanta Parascheva.

(Adrian Cocosila)

Inca din ajun se indreapta spre Iasi mii de pelerini, credinciosi, mai ales femei, din toate judetele tarii. Tot orasul este in sarbatoare. Strazile sunt pline de lume. Gara, trenurile, autobuzele sunt asaltate de oameni. Tarani osteniti de munca, mame cu copii de mana, tineri plini de ravna, oraseni de toate varstele, studenti, intelectuali, toti se indreapta spre Mitropolie. Este ziua Sfintei Parascheva! Este hramul catedralei. Acest pelerinaj este unul din cele mai mari si mai reprezentative din tara. Numarul credinciosilor se ridica uneori la zeci de mii.

Din ajun, dupa terminarea Sfintei Liturghii, preotii citesc acatistul Sfintei Parascheva langa racla. Apoi ridica cu mainile lor sfintele moaste si le scot afara sub un baldachin anume pregatit in fata catedralei. Aici raman sfintele moaste timp de 30 ore, adica pana in ziua de 14 octombrie seara, cand se aduc din nou in catedrala cu o procesiune festiva.

Deci prima parte a hramului consta in scoaterea sfintelor moaste afara, pentru inchinarea pelerinilor. Din acest moment se formeaza o lunga coloana de credinciosi, care nu se mai termina si care asteapta sa se inchine la sfanta racla. Doi preoti stau de garda cate doua ore la cuvioasa si mentin ordinea. Toti credinciosii care vin se aseaza la rand si asteapta sa se inchine. Dupa inchinare se saruta racla si icoana Sfintei Parascheva. Apoi urmeaza atingerea fiecaruia cu fruntea de marginea raclei, dupa care credinciosii intra in biserica.

Aici se inchina in continuare la locul din catedrala unde sta permanent sfanta racla, precum si la icoana facatoare de minuni a Maicii Domnului si la celelalte icoane. Apoi fiecare isi da la preoti darul si pomelnicul familiei sale. Seara se face priveghere pana aproape de miezul noptii. Apoi, dupa orele douasprezece, catedrala se transforma pentru cateva ceasuri in lacas de odihna. Cei peste o mie de pelerini, indeosebi de la tara, straini care nu au unde dormi in oras, se asaza jos, vorbesc lucruri duhovnicesti si canta cantari religioase. Mame obosite de cale cu copii langa ele, tarani de toate varstele, pelerini din alte localitati, toti atipesc cu fruntile pe desagi si cu gandul la Dumnezeu. Acest moment iti ofera o atmosfera unica in tara noastra, de crestinism primar, si creeaza un sentiment de mila, de dragoste si respect in acelasi timp pentru poporul nostru credincios.

Afara insa pelerinajul se continua toata noaptea. Portile Mitropoliei sunt tot timpul asaltate, coloanele de inchinatori la sfintele moaste nu se mai termina, ravna si dragostea pentru sfinti este mereu in crestere. in zorii zilei, pelerinii din catedrala sunt invitati afara. Se face curatenie si pregatire pentru Sfanta Liturghie, iar in curte se incepe slujba aghiasmei. Vase mari, pline cu apa sfintita, sunt asaltate de credinciosi. La orele zece, cand sunt prezenti in curtea Mitropoliei mii de pelerini, incep sa sune toate clopotele. Apoi intra la slujba mitropolitul cu toata suita clericilor. in timp ce pelerinii curg ca un fluviu viu pe portile Mitropoliei si coloana de la sfintele moaste este din ce in ce mai lunga, in biserica se oficiaza Sfanta Liturghie cu un mare sobor de preoti.

Credinciosii umplu biserica si cele doua randuri de galerii pana la refuz. La urma se tine predica afara, pe treptele catedralei, si se binecuvinteaza tot poporul. Apoi cei mai multi, mai ales credinciosii de la sate, se intorc la casele lor, cu sufletele pline de bucurie si multumire duhovniceasca. Altii stau cete-cete la masa, pe iarba. Numai inchinarea la sfintele moaste continua pana seara tarziu.

De la ora 16 incepe Vecernia. Intre timp se aduna in curte mii de oraseni, localnici, intelectuali si studenti. in sunet duios de clopote, preotii imbracati in odajdii ridica sfanta racla si pornesc in procesiune imprejurul catedralei. Este poate cel mai niscator moment al anului, cea mai frumoasa procesiune de la catedrala mitropolitana din Iasi.

In frunte, ca o corabie salvatoare, se leagana usor pe umerii preotilor racla Sfintei Parascheva. in urma merge mitropolitul in mantie, ca un pastor in mijlocul oilor, iar de jur-imprejur, o intindere vie de capete, de ochi umeziti de lacrimi, de maini care se intind imploratoare spre sfintele moaste, de inimi care   bat   emotionate   in   acelasi   fel.   in   aceasta procesiune se fac trei popasuri cu ectenii, in numele Preasfintei Treimi. Apoi toata multimea se opreste la usa si incearca sa se atinga din nou de racla. Preotii duc sfintele moaste in biserica si le aseaza la locul lor.

Procesiunea   si   pelerinajul   se   incheie   cu Paraclisul Preacuvioasei Maicii noastre Parascheva, pe care il citeste insusi mitropolitul impreuna cu preotii si tot poporul se roaga in genunchi. Astfel pelerinajul anual la moastele Cuvioasei Maicii noastre Parascheva ia sfarsit. Credinciosii se retrag din biserica, din curtea Mitropoliei si se duc fiecare la ale lor. Autobuzele de oras, cursele si trenurile sunt din nou aglomerate, iar garile freamata de lume. Fiecare povesteste ce a vazut mai frumos si ce a auzit mai placut la "Cuvioasa". Astfel drumul pare scurt, necazurile vietii devin mai usoare si oamenii ajung cu inimile pline de bucurie la caminele lor. (Pana in ultimele decenii, timp de trei sferturi de secol, in ajunul si ziua Sfintei Parascheva (13 si 14 octombrie), trenurile care mergeau spre sau dinspre Iasi erau gratuite pentru copii, elevi si militari; iar pentru ceilalti inchinatori din tara se aplica o reducere de 50%.)

Acum orasul doarme in liniste, luminile catedralei se sting, usile grele se incuie peste noapte si nici un pelerin nu mai ramane in ograda Mitropoliei. Numai moastele Preacuvioasei Maicii noastre Parascheva, impodobite de jur-imprejur cu buchete proaspete de flori aduse de pelerini, raman in continuare de veghe peste veacuri, ca o candela vie a lasului, a Moldovei si a tarii noastre romanesti.

Parintele Ioanichie Balan

http://www.crestinortodox.ro/editoriale/14-octombrie-ziua-care-trebuie-ne-parasim-casa-70395.html

Întru tine maică, cu osărdie s-a mântuit cel după chip, că luând crucea ai urmat lui Hristos şi lucrând ai învăţat să nu se uite la trup, căci este trecător, ci să poarte grijă de suflet, de lucrul cel nemuritor.

Pentru aceasta şi cu îngerii împreună se bucură, Cuvioasă Maică Parascheva, duhul tău."

(Troparul Cuvioasei Parascheva)

RUGACIUNE

Paraschevă Cuvioasă,

Care-ai plâns şi-ai privegheat,

Şi cu Inimă miloasă,

Pe cei goi ai îmbrăcat,

Dă-ne mila ta şi nouă

Inimele să ne moi-

Şi cu lacrimile rouă

Şă ne împodobeşti pe noi,

Cădem Cuvioasă,

La moaştele Tale,

Tu ne izbăveşte

De cumplita jale.

Tu, care ai fost smerită,

Mai mult decât sfinţii toţi,

Iar acuma eşti slăvită,

De mireni şi de preoţi,

Dă-ne nouă umilinţa,

Scară către înălţimi,

Întăreşte-ne credinţa,

Apără-ne - că pierim

... ... ... ... ... ... ... ...

Tu, fecioară cuvioasă

Care ţara ne-ai iubit,

Şi ca steaua luminoasă

Peste Iaşi ai răsărit,

Apără pământul ţării,

De lăcuste şi gândaci

Şi cu Domnul îndurării,

Neamul nostru să-l împaci.

Cădem Cuvioasă,

La moaştele Tale,

Tu de izbăveşte

De cumplita jale.

(Monahia Teodosia 'Zorica Laţcu')

DIN MINUNILE SFINTEI PARASCHEVA

* Pe timpul celor două războaie mondiale, oraşul Iaşi a fost protejat de bombardamente, iar Catedrala mitropolitană, unde se păstrează cinstitele moaşte ale Sfintei Parascheva, nu a fost atinsă de nici un obuz, deoarece Cuvioasa ocroteşte Moldova şi oraşul acesta binecuvântat de sute de ani. Spun bătrânii că ostaşii vedeau noaptea, în timpul războiului, o femeie uriaşă îmbrăcată în alb deasupra Iaşilor, ocrotindu-l de ocupaţie şi bombardamente. Aşa ştie să ajute Prea Cuvioasa Parascheva patria ei adoptivă, pentru credinţa fiilor ei!

* În timpul marii secete din vara anului 1947, când mureau oamenii şi animalele de foame, s-au scos moaştele Sfintei Parascheva în procesiune prin satle Moldovei. Credincioşii le aşteptau şi le întâmpinau cu lacrimi de bucurie şi cu făclii în mâini. În urmă veneau nori de ploaie bogată şi adăpau pământul. Drept mulţumire, credincioşii se rugau şi înălţau câte o troiţă la aducerea moaştelor Sfintei Parascheva în satele lor.

* Unui copil de trei ani şi jumătate i s-a oprit brusc graiul. Atunci mama a luat copilul în braţe şi a venit să ceară ajutorul Sfintei Parascheva. Pe când se ruga ea cu lacrimi, deodată copilul a strigat:

- Mamă, mamă! Aici este Doamne Doamne!

Mulţumind din inimă prea Cuvioasei Parascheva, mama s-a întors acasă cu copilul sănătos.

(supliment al foii parohiale prilejuit de sărbătoarea Sfintei Cuvioase Parascheva de la Iaşi)

ACATISTUL SFINTEI PARASCHEVA

http://www.crestinortodox.ro/acatiste/acatistul-sfintei-parascheva-67054.html