CE PUTEM FACE PENTRU CEI CARE AU MURIT

Toti cei care dorim sa ne aratam dragostea fata de cei morti si sa le dam un ajutor real, putem sa o facem cel mai bine prin rugaciuni pentru ei, si mai ales prin pomenirea lor la Liturghie, cand particelele care sunt scoase pentru vii si pentru morti sunt amestecate in Sfantul Potir cu cuvintele: "Spala, Doamne, pacatele celor ce s-au pomenit aici cu Sfant Sangele Tau, pentru rugaciunile Sfintilor Tai." Nu putem face nimic mai bun si mai de seama pentru morti decat sa ne rugam pentru ei, facandu-le pomenirea la Liturghie. Au mereu nevoie de aceasta, si mai ales de-a lungul celor patruzeci de zile, cand sufletul raposatului porneste pe calea salasurilor vesnice. Trupul nu simte atunci nimic: nu vede pe cei apropiati care sunt adunati laolalta, nu miroase mireasma florilor, nu aude cuvantarile de ingropaciune.

Dar sufletul simte rugaciunile facute pentru el si este recunoscator celor care le fac si este duhovniceste alaturi de aceia.

O, rude si apropiati ai mortilor! Faceti pentru ei cele ce le sunt de folos si cele ce sunt in puterile voastre. Folositi banii, nu pentru impodobirea cea din afara a sicriului si a mormantului, ci pentru a ajuta pe cei in nevoi, pentru pomenirea celor care v-aufost apropiati siau murit, pentru biserici, unde se fac rugaciuni pentru ei. Faceti milostenie pentru cei morti, purtati de grija pentru sufletele lor. Inaintea noastra atuturor,seafla aceeasi cale, si cat vom dori si noi, la randul nostru, sa fim pomeniti in rugaciune! De aceea sa fim si noi milostivi fata de cei morti.

De indata ce cineva a raposat, chemati grabnic un preot, ca sa faca "Rugaciuni la iesirea sufletului", care se citesc tuturor crestinilor dupa moarte.Incercati, daca va sta in putinta, sa faceti slujba de inmormantare in biserica, si sa seciteasca Psaltirea la capataiul celui ce a murit, pana la inmormantare. Nu este nevoie ca inmormantarea sa se faca cu multe amanunte, dar bineinteles ca trebuie sa fie intreaga, fara prescurtari. Nu va ganditi acum la voi si la cele ale voastre, ci la cel care a raposat, de care va despartiti pentru totdeauna. Daca in biserica se afla cativa morti in acelasi timp, primiti, daca se propune, savarsirea slujbei de inmormantare pentru toti laolalta. Este mai bine ca o inmormantare sa se slujeasca pentru doi sau mai multi raposati in acelasi timp, cand rugaciunea celor apropiati, care se afla adunati, va fi cu mult mai infocata, decat daca slujbele de inmormantare se fac pe rand, si din pricina lipsei de timp, ele sunt scurtate. Slujba trebuie sa fie intreaga pentru ca fiecare cuvant al rugaciunii pentru raposat este ca o picatura de apa pentru omul cel insetat. In chip foarte hotarat, randuiti de indata slujbele pentru pomenirea de-a lungul celor patruzeci de zile, adica pomenirea zilnica la Liturghie pentru perioada de patruzeci de zile. De obicei, in bisericile unde se fac slujbe zilnic, raposatul a carui inmormantare a avut loc acolo, este pomenit vreme de patruzeci de zile si chiar mai mult. Dar daca slujba de inmormantare are loc intr-o biserica, in care nu au loc slujbe zilnic, rudele trebuie sa se ingrijeasca de pomenirea de patruzeci de zile acolo unde se fac slujbe zilnic. Este la fel de bine sa trimiteti contributii pentru pomenirea la manastiri, ca si la Ierusalim, unde are loc rugaciune permanenta la Locurile Sfinte. Dar pomenirea pentru patruzeci de zile trebuie inceputa indata dupa moarte, cand sufletul are nevoie in chip deosebit de ajutor prin rugaciune, si de aceea trebuie inceputa pomenirea in locul cel mai apropiat unde se fac slujbe zilnic.

Sa neingrijim de ceicareauplecat in lumea cealalta inaintea noastra, ca sa facem pentru ei toate cele ce ne stau in putinta, amintindu-ne ca "fericiti cei milostivi, ca aceia se vor milui".

INVIEREA TRUPULUI

Intr-o zi, intreaga aceasta lume stricacioasa va ajunge la un sfarsit, si vor rasari zorile vesnicei Imparatii a lui Dumnezeu, unde sufletele celor rascumparati, unite cu trupurile lor inviate, vor trai in vesnicie cu Hristos Cel nemuritor si nestricacios. Atunci, bucuria si slava, pe care sufletele o cunosc acum in cer numai in parte, va fi inlocuita cu bucuria intreaga a noii zidiri pentru care a fost facut omul. Dar cei care nu au primit mantuirea pentru care Hristos a venit pe pamant, ca sa o dea lumii, vor fi vesnic chinuiti in iad -dimpreuna cu trupurile lor inviate. Sfantul Ioan Damaschin, in ultimul capitol al cartii sale, Aratarea cea adevarata a credintei ortodoxe, istoriseste bine cea din urma stare a sufletului dupa moarte:

"Si noi credem in invierea mortilor, pentru ca va fi una cu adevarat, va exista o inviere a mortilor. Acum, cand vorbim de inviere, intelegem o inviere a trupurilor. Caci invierea este o ridicare din nou a celui care a cazut. Dar, daca sufletele sunt nemuritoare, cum se vor ridica ele din nou? Daca moartea se defineste ca o despartire a sufletului de trup, invierea este unirea din nou a sufletului cu trupul, si ridicarea din nou a fiintei care pierise si cazuse. De aceea, chiar trupul care este stricacios si pieritor, se va inalta nestricacios. Caci Cel Care la inceput a facut trupul din tarana pamantului, nu este neputincios sa-l ridice din nou, dupa ce acesta a pierit si s-a intors iarasi in pamantul din care a fost luat prin hotararea Ziditorului sau ...

Acum, daca sufletul ar fi ales singur sa intre in razboiul pentru fapta cea buna, si cununa ar primi-o de unul singur. Dar daca el singur s-a lasat in voia dezmierdarilor, el singur va fi osandit intru dreptate. Cu toate astea, fiindca sufletul nu a urmat fara trup nici fapta cea buna, nici patima, va fi drept pentru suflet si trup ca sa primeasca rasplata impreuna...

Asadar, cu sufletele noastre unite din nou cu trupurile noastre, care se vor face nemuritoare si vor alunga stricaciunea, ne vom ridica din nou si vom sta inaintea scaunului lui Hristos, la judecata cea infricosatoare. Iar diavolul, impreuna cu dracii sai, si cu omul sau, adica Antihrist, si necredinciosii, vor fi aruncati in focul cel vesnic, care nu va fi un foc material, asa cum suntem obisnuiti, ci un foc asa cum numai Dumnezeu poate sa stie. Si cei care au facut bine, vor straluci ca soarele impreuna cu ingerii, intr-o viata vesnica impreuna cu Domnul nostru Iisus Hristos, vazandu-L si fiind vazuti de El pururea, bucurandu-se de o fericire nesfarsita care vine de la El, si laudandu-L, dimpreuna cu Tatal si cu Duhul Sfant in vecii vecilor nesfarsiti. Amin."

Invatatura ortodoxa a Sf. Marcu al Efesului despre starea sufletelor dup a moarte

DE CELE mai multe ori, invatatura ortodoxa despre starea Dsufletelor dupa moarte nu este inteleasa pe deplin, chiar de catre crestinii ortodocsi; iar destul de recenta doctrina catolica a "purgatoriului" a pricinuit o neintelegere si mai mare in mintea oamenilor. Cu toate astea, invatatura ortodoxa nu este deloc nedeslusita si indoielnica. Poate ca prezentarea ei ortodoxa cea mai scurta trebuie gasita in scrierile Sfantului Marcu al Efesului la Sinodul de la Florenta din 1439, organizat mai ales pentru a lamuri doctrina catolica despre "purgatoriu". Aceste scrieri sunt de foarte mare pret pentru noi, fiindca vin de la cei din urma Parinti bizantini, inainte de epoca moderna, care este plina de confuzii teologice, ambele ne indreapta catre izvoarele invataturii ortodoxe si ne invata cum sa socotim si sa intelegem aceste izvoare. Aceste izvoare sunt: Scripturile, scrierile Patristice, slujbele bisericesti, Vietile sfintilor, si unele descoperiri si vedenii despre viata dupa moarte, ca acelea care se afla in cartea IV a Dialogurilor Sfantului Grigorie cel Mare. Teologii academici de astazi sunt inclinati sa nu aiba incredere in ultimele doua sau trei feluri de izvoare, de aceea nu se simt in largul lor, cand vorbesc despre acest subiect si uneori prefera sa pastreze o "retinere agnostica" cu privire la acesta (Timothy Ware, Biserica Ortodoxa, pag. 259). Pe de alta parte, scrierile Sfantului Marcu ne arata ca teologii ortodocsi adevarati cunosc "foarte bine" aceste izvoare. Cei care nu le cunosc "indeajuns", dau la iveala o stricaciune nebanuita care vine din necredinta moderna.

Din cele patru raspunsuri despre purgatoriu, pe care le-a dat Sf. Marcu la Sinodul de la Florenta, Omilia intai cuprinde relatarea cea mai scurta a invataturii ortodoxe impotriva greselilor catolicismului si pe aceasta baza s-a alcatuit traducerea pe care o prezentam aici. Celelalte raspunsuri cuprind mai ales material marturisitor pentru problemele prezentate aici, cat si raspunsuri la cele mai caracteristice dovezi catolice.

Sfantul Marcu raspunde "canoanelor catolice" scrise de catre cardinalul Iulian Cesarini (traducere in lb. rusa in Pogodin, pag. 50-57), care cuprind doctrina catolica despre starea sufletelor dupa moarte, definita la Sinodul "unionist" de la Lyon, care a avut loc mai inainte (1270). Aceasta doctrina uimeste pe cititorul ortodox (asa cum l-a uimit si pe Sf. Marcu) prin intreaga ei insusire care este prea "neabatuta" si "in litera legii". De data aceasta, catolicii socotesc raiul si iadul ca pe ceva "terminat" si "desavarsit", iar pe cei care salasluiesc intr-insele ii socotesc ca aflandu-se deja in plinatatea starii pe care o vor avea dupa Judecata de Apoi. Asadar, nu mai este nevoie sa te rogi pentru cei din rai (a caror soarta este deja desavarsita) ori pentru cei din iad (pentru ca aceia nu mai pot fi niciodata sloboziti sau curatati de pacat). Ci, fiindca multi dintre credinciosi mor intr-o stare de "mijloc" -nici destul de desavarsita pentru rai, dar nici destul de rea pentru iad -socotinta dovezilor catolice avea nevoie de un al treilea loc de curatire ("purgatoriul"), unde chiar cei carora li se iertasera deja pacatele, trebuiau sa fie osanditi sau sa-si "ispaseasca" pacatele inainte de a fi destul de curati pentru a intra in rai. Pe aceste argumente legale, ale unei "dreptati" pur omenesti (care de fapt tagaduieste bunatatea mai presus de fire a lui Dumnezeu si iubirea Lui de oameni), catolicii sprijina talcuirile stricte ale unor texte Patristice si ale feluritelor vedenii. Aproape toate aceste talcuiri sunt destul de intamplatoare si nascocite, fiindca nici macar vechii Parinti catolici nu vorbeau despre un asemenea loc ca fiind "purgatoriul", ci numai despre "curatarea" de pacate dupa moarte, despre care unii vorbeau ca despre "foc" (probabil in chip alegoric).

Pe de alta parte, dupa invatatura ortodoxa, pe care o propovaduieste Sfantul Marcu, crestinii care au murit cu pacate mici nemarturisite sau cei care nu au adus roadele pocaintei pentru pacatele pe care le-au marturisit, sunt curatati de aceste pacate fie prin judecata mortii, cu frica ei, fie dupa moarte, cand sunt siliti sa ramana in iad (dar nu pururea), prin rugaciunile si Liturghiile Bisericii si prin faptele bune savarsite pentru ei de catre credinciosi. Chiar si pacatosilor sortiti chinurilor vesnice li se poate da o oarecare alinare in chinurile lor din iad, prin aceste mijloace. Dar cu toate astea, acum nu exista nici un foc curatitor pentru pacatosi, nici in iad (caci focul vesnic va incepe sa-i chinuiasca numai dupa Judecata de Apoi), nici cu mult mai putin in vreun al treilea loc, cum ar fi "purgatoriul". Toate vedeniile focului care sunt vazute de oameni, sunt chipuri sau proorociri ale celor ce vor fi in vremea viitoare. Intreaga iertare a pacatelor dupa moarte vine numai din bunatatea lui Dumnezeu, care se intinde si la cei din iad, impreuna cu rugaciunile oamenilor, iar Dumnezeu nu mai asteapta de la acestia nici o "rasplata" sau "ispasire" pentru pacatele care le-au fost iertate.

Trebuie sa spunem ca in scrierile sale, Sfantul Marcu vorbeste mai ales despre starea sufletelor dupa moarte, si pomenesc foarte putin despre insiruirea intamplarilor care se petrec cu sufletul indata dupa moarte. Despre cea de a doua problema, exista o bogata literatura ortodoxa, dar despre aceasta nu s-a vorbit la Florenta.

sursa:

http://www.crestinortodox.ro/carti-ortodoxe/sufletul-dupa-moarte/invatatura-ortodoxa-sf-marcu-efesului-despre-starea-sufletelor-a-moarte-82652.html

DESPRE VISE SI VEDENII FALSE - PARINTELE CLEOPA

Daca vei crede intr-o vedenie falsa, apoi diavolul in vis te va invata " proorocii ". Diavolii spun lucruri care o sa se intample peste o luna, peste doua, sau peste trei luni. Sunt draci care ghicesc viitorul Si tu spui : " Mai, sunt adevarate !" Pai, ce-am visat eu saptamana trecuta, s-a adeverit acum !" Acestia sunt draci vrajitoresti, care stiu viitorul.

Dar, ai sa-mi spui : " Parinte, dar in Scriptura spune ca a visat Iosif, a visat Daniil, a visat cutare ... ". Da. Sunt si vise de la Dumnezeu. Dar acestea sunt foarte rare in viata omului si nu le poate intelege omul, daca nu vine langa el unul care are darul deslusirii duhurilor. Duhul este unul, cum spune la Corinteni 1,12, marele Apostol Pavel, insa darurile sunt impartite.

Ati auzit ca este : " Duhul intelepciunii, duhul cunostintei, duhul temerii de Dumnezeu, duhul intelegerii ... ". Auzi ce spune darul deslusirii duhurilor. Si Sfantul Ioan Evanghelistul spune : Fiule, ispititi duhurile, ca nu toate sunt de la Dumnezeu.

Daca marele prooroc daniil, barbatul doririlor, nu intelegea vedeniile, ausi ce spune Scriptura : A dat ordin Dumnezeu Arhanghelului Gavriil, zicand : Gavriile, fa in somnul lui Daniil sa inteleaga vedenia. Le vedea si nu le intelegea. Deci, de aici sa tinem minte, ca nu tot ce vede o vedenie sau un vis il intelege, pana nu are darul deslusirii.

Sunt si vise de la draci numiti arhiconi. Acestia stiu pe de rost toata Sfanta Scriptura. Iti spun proorocii pe care le gasesti in Biblie. Pe urma sunt draci care se cheama vrajitori. Acestia ajuta la vrajitori, la fermecatori, la descantatori si amagesc pe om, sa i se para ca s-a facut sanatos de acolo. De aceea Sfantul Ioan Scararul zice : Cela ce tuturor vedeniilor si tuturor viselor nu crede, filosof duhovnicesc este.

Sa nu credeti in vise ! Sa nu credeti in vedenii ! Daca crezi in vise si ai venit la mine sa te spovaduiesc, eu te opresc direct trei ani de la Sfanta Impartasanie. Cine ti-a spus sa crezi in vise ? Nu auzi ce spune Sfanta Scriptura ? Ia cauta in Cartea Intelepciunii lui Isus fiul lui Sirah, la capitolul 34 : Precum este cel ce alearga dupa vant si vrea sa prinda umbra sa, asa este omul care crede in vise. Ca pe multi visele i-au inselat si au cazut cei care au nadajduit in vise.

Eu am o carte scrisa despre vise si vedenii. Sa vedeti acolo cum te inseala diavolul prin vise.

Sufletul nostru are trei parti :

- partea rationala, este deasupra sanului stang pana la furca pieptului;

- partea manioasa, este in mijlocul inimii, si 

- partea poftitoare, care este din mijlocul inimii pana la buric.

Toate aceste trei parti ale sufletului nostru au virtutile lor, patimile si visele lor. Trebuie sa le cunosti care sunt din partea rationala, care din partea manioasa sau din partae poftitoare.

Apoi sunt vise de la natura, de la tunete, de la fulgere, de la huietul apelor, de la vanturi. Voi daca nu stiti, te poate insela in tot chipul. Usor te insala. De aceea este oprit sa nu creada nimeni in vise, ca pe cei slabi - cum zice Scriptura - pe multi visele i-a dus la pierzare. Sunt vedenii si de la diavoli.

Si diavolul este putere nalucitoare. El se face in chipul lui Hristos, de straluceste ca soarele; in chipul Maicii Domnului, in chip de ingeri, in chip de sfinti, in tot chipul. Numai te-a prapadit, daca ai crezut. N-ati auzit ce spune Apostolul Pavel ? Nu-i de mirare ca si satana se face in chip de inger de lumina; si slujitorii nedreptatii se fac in chip de slujitori ai dreptatii. Deci, baga de seama ! Nu primi nici un fel de aratare, nici un fel de vedenie.

Sfintii Parinti ai Patericului, marii sihastri care traiau numai cu radacini in pustie, aveau adesea lupta cu diavolii.

La unul a venit diavolul in chipul lui Hristos si el isi cauta de lucru, ca lucra la cosnite. Acela stralucea ca soarele iar batranul inchidea ochii. Si-a strigat :

- Batranule, da uita-te la mine !

- Dar cine esti tu ?

- Dar nu vezi ca eu sunt " Hristos " ?

Si acela inchidea ochii mai tare ;

- Eu sunt pacatos, a zis el, si nu sunt vrednic sa vad pe Hristos.

- Ei, batranule blestemat, m-ai cunoscut ! Si a si fugit, ca a vazut ca l-a cunoscut.

Alt batran sihastru mergea prin padure. Iata un " arhanghel " stralucea ca soarele si avea o stalpare de finic si un crin in mana, cum a venit la " Buna Vestire ". El mergea ca sa-l ajunga pe batran pe alaturea, dar batranul tot se uita in alta parte :

- Batranule, uita-te la mine !

Dar batranul s-a intors cu spatele si a zis :

- Dar cine esti tu ?

Eu sunt " arhanghelul Gavriil !" Pentru viata ta cea sfanta, pentru nevointa ta, pentru rugaciunile tale si pentru toata osteneala ta, am venit sa-ti aduc o veste buna din cer, de la Maica Domnului.

- Ia seama ca ai fost trimis la altul ! Ai gresit adresa. Eu sunt un om pacatos si nu sunt vrednic sa vad pe arhanghelul Gavriil !

-Ticalosule batran ! Nu va putem insela, ca nu va inchinati noua.

- Sa se inchine voua cel care va slujeste voua, ca eu ma inchin lui Hristos si n-am nevoie de voi !

Asa fugeau sfintii de vedenii. Dar ai sa ma intrebi : " Parinte, poate a vrut Dumnezeu in viata mea sa-mi arate o vedenie ceva, un vis, n-ar fi pacat ca eu nu am crezut ? Poate sa fie ceva adevarat. Oare nu-i pacat ca eu refuz un semn de la Dumnezeu ? "

Nu-i pacat. Doamne fereste ! Dumnezeu, care fericeste pe cei smeriti, niciodata nu se supara cand si fac lucruri din smerenie, ca nu se socotesc vrednici de a vedea ingeri. Ai vazut Sfantul Isaac Sirul ce spune ? Mai de folos iti este, omule, sa-ti vezi pacatele tale, de mii de ori, decat sa vezi ingeri. Si mai departe : mai de folos iti este sa plangi un ceas penrtu pacatele tale, decat sa vezi ingeri si sa invii morti cu rugaciunea, sau sa faci minuni ! Sa avem smerenia aceea de care zicea marele Prooroc David : Ca faradelegea mea eu o cunosc si pacatul meu inaintea mea este pururea. Sa ne vedem pacatele si sa le plangem ! Asta-i pozitia care nu te duce la cadere niciodata. Iar cei ce-au vazut ingeri, i-au inselat diavolii, i-au dus in pierzare.

Sfantul Ioan Scararul spune asa in cuvantul trei din " Scara " : Dracii slavei desarte, pe cei slabi de minte, i-a facut prooroci - ca el o sa se laude ca este prooroc, ca a vazut vedenii -, iar cela ce tutror visurilor si vedeniilor nu crede, filosof duhovnicesc este.

Dar poate ai sa spui : " Parinte, dar daca este o veste ceva, si poate Dumnezeu vrea sa ma incredinteze ?" ...

Si acum o sa va arat ce zice Sfantul Diadoh al Foticeei, cat de mult iubeste Dumnezeu pe cel care nu crede in vedenii si vise, si act de mult il lauda. Asa spune intr-o istorioara :

Un boier mare avea palate, mosii si averi multe, si avea o sluga foarte credincioasa, Ioan, la care ii incredinta cheia de la casa, toate, toate. Odata boierul acesta a plecat de acasa cu sotia si copiii, si i-a dat cheile de la palat, cheile de la poarta si i-a spus asa :

- Baiete, ramai stapan pe toata averea mea. Baga de seama ! Chiar eu daca am sa vin, si daca vin noaptea, sa nu ma recunosti ! Eu daca vin, numai ziua am sa vin; daca nu, nu da drumul la poarta ! Cheile sunt la tine. Nu recunosti pe nimeni pana nu vin eu. Ca nu cumva sa recunosti pe altcineva noaptea si sa vie sa-mi prade casa.

Acela pune mana pe chei si zice :

- Da, stapane, asa fac !

Ce s-a intamplat ? Tocmai el a fost vinovat, ca in loc sa vie ziua a ajuns noaptea acasa. Bate in poarta. Vine sluga.

- Mai, Ioane, da drumul !

- Fugi de-acolo, tiranule, vrajmasule !

- Eu sunt, mai, stapanul.

- Nu te cunosc ! Eu am porunca, de la domnul meu. Tu ai luat glasul stapanului meu, te-ai facut lup si vii ca pastor. Nu te cunosc !

- Eu sunt, mai baiete ! Da nu cunosti caruta, caii si pe mine nu ma cunosti ?

- Niciodata, noaptea nu te cunosc ! Vino maine ! N-ai spus ca vii ziua ? Sa te vad eu la ochi daca esti tu. Cati nu pot vorbi ca stapanul meu ?

Si n-a dat drumul boierului. Si a stat boierul toata noaptea la poarta, pana s-a ridicat soarele.

- Dumneata esti ?

- Da.

- Poftim ! Asa am primit porunca, noaptea sa nu primesc pe nimeni.

Na ! Si nu numai ca nu s-a suparat boierul :

- Bravo, mai, Ia asta este sluga credincioasa. Am venit eu cu sotia si copiii si n-a dat drumul. " Nu te cunosc noaptea !".

Asa este cel care nu crede in vedenii si vise. Ferice de el. Ce spune Apostolul ? Noapte este veacul de acum. In veacul de acum sa nu dorim sa vedem ingeri ! Auzi ce spune un sfant parinte ? Daca vrei sa ajungi la nebunie si la iesirea din minti, primeste aratarile ceresti in veacul de acum !

Deci, nu numai ca nu se supara Dumnezeu, cand nu credem noi in vise si vedenii care se arata noua ca lumina sau foc sau stele sau ingeri sau sfinti sau prooroci sau hristosi sau in chipul Maicii Domnului, ci, foarte mult ne iubeste. Aici sa stii ca veacul de acum este ca o noapte, ca dracii se pot face in ingeri de lumina. Cel ce nu crede in vise si vedenii este un adevarat credincios. Deci, sa nu crezi vreodata ca se supara Dumnezeu cand tu nu vei crede in acestea ! Ca daca ar fi adevarate, Dumnezeu ti le lamureste tie acestea, nu prin tine, ci prin altii care au darul deslusirii duhurilor. Iar cand sunt multe marturii ca un vis sau o vedenie a fost de la Dumnezeu, intreaba pe altii mai intelepti decat tine.

Vine o batrana si-mi spune : " Parinte, am visat asta, am visat asta; o sa fie rau !". " Cine ti-a spus, mama ?" " Am visat eu asta noapte ". " Te-a amagit diavolul. Ti-a spus ce-a vrut el si tu vii tulburata la mine prin vise ". Voi n-ati auzit ce spune Apostolul Pavel ? Prin credinta umblam, nu prin vedere. N-ati auzit ce spune Hristos in fericirea a zecea, dupa inviere ? Ferice de cel ce n-a vazut si a crezut. Deci n-am nevoie sa vad, ca sa cred. Ca daca eu cred dupa ce vad, nu mai am credinta.

Ce este credinta ? Auzi ce spune Apostolul : Credinta este dovedirea lucrurilor celor nevazute si adeverirea lucrurilor celor nadajduite. Auzi care-i credinta ? Sa dovedesti prin credinta cele ce nu ai vazut si sa adeveresti prin credinta ceea ce nadajduiesti. Asta este credinta cea adevarata. Ca daca am vazut, nu mai este credinta. Iar daca n-am vazut si am crezut, atunci ma fericeste Hristos ca cei pe care i-a fericit in Evangelie.

Frate, sa nu doresti sa vezi ingeri ! Ca asqa te poate insela satana cat vrea. Iata ce trebuie sa vedem noi. Pacatele noastre ! Sa ne marturisim, sa ne caim, sa ne pocaim pentru ele. Ca nimic necurat nu poate intra in Imparatia Cerurilor.

Auzi ce spune Sfantul Efrem Sirul in rugaciunea soborniceasca, care se spune in Postul mare : " Asa, Doamne, Imparate, daruieste-mi ca sa-mi vad pacatele mele si sa nu osandesc pe fratele meu - sa nu judec pe altul -, ca binecuvantat esti in veci. Amin ".

Iar Sfantul Isaac Sirul zice : Mai inainte intra intru imparatia lui Dumnezeu, cel ce-si vede pacatele sale, decat cel ce vede ingeri. 

Asta sa vedem. Sa nu ne socotim noi vrednici ca vorbim cu sfintii si cu Maica Domnului ! Totul este mandrie !

Sa ne vedem pacatele noastre si sa le plangem ! Asta-i cea mai inalta filosofie sub cer. Nu credeti in vise sau vedenii ! Ca or sa iasa vedenisti de tot felul, de ar sa umple lumea, ca toti sunt inaintemergatorii lui Antihrist.

O ISTORIOARA CU O VEDENIE FALSA 

La un calugar seara, cand voia sa se culce, intra un inger la el in chilie, atat de stralucitor incat ii lua ochii. Si cand intra el, venea si cu mireasma buna, ca sa zica ca este de la Duhul Sfant. Nu-l indemna la rau, ci atat ii spunea : " Scoala-te, robul lui Dumnezeu, la rugaciunea si pravila ta !" Iar el spunea : " Eu mi-am facut rugaciunea ". Dar ingerul spunea : " Nu. Mai roaga-te ". " Eu mi-am facut pravila ". Iar el spunea : " Nu stii ce spune Apostolul Pavel :Neincetat va rugati ? " Si cand voia sa se culce, iar il scula. Omul, daca nu doarme, se tulbura. Nu-l lasa ingerul sa se odihneasca. Si l-a sculat asa timp de vreo trei luni. Iar calugarul zicea : " Cum sa nu ma rog, daca vine ingerul Domnului, ca asa zice Sfantul Apostol Pavel !"

Tulburandu-se el asa, a slabit si s-a imbolnavit. Si se intalneste cu un sihastru batarn, ca in pustia Egiptului erau mii de pustnici, ucenici ai Sfantului Antonie cel Mare. Batranul il vede asa slab si tulburat si-i zice :

- Ce ai frate ? Cum o mai duci ?

- Parinte, bine o duc.

Era un cuvant de mandrie. Insa omul trebuie sa zica cu smerenie ca nu face nimic bun.

- Cum bine ? zice parintele.

- Parinte, cu ajutorul lui Dumnezeu, de trei luni ma scoala ingerul la rugaciune !

- Si cum te scoala ?

- Cand ma culc, el vine langa mine, ma scoala la rugaciune si se roaga si el cu mine !

- Ia aminte, frate, ca acela nu este ingerul Domnului. Acela este satana, care te pandeste pe tine !

- Dar cum, parinte ? Eu vad ca de cand ma scol sunt bolnav si tulburat si niciodata n-am umilinta ca ma impietresc la inima ...

- Uite asa sa faci. Cand va veni sa te scoale la rugaciune, sa zici : " Eu nu vreau sa ma scol acum, ci cand va veni vremea, la miezul noptii. Atunci o sa ma scol. Nu ma scula tu pe mine ".

Daca iti va spune ca este ingerul Domnului, sa-i spui : " Eu sunt un om pacatos si nu-s vrednic sa ma scoale pe mine ingerii !" Diavolul, cand aude de smerenie, fuge. El nu vrea sa spui ca esti om pacatos niciodata, ca el a cazut din mandrie. deci, asa sa-i spui : " Eu sunt un om pacatos, nevrednic sa ma scoale ingerii. Cand voi vrea ma voi scula,; cand nu, voi dormi. Tu sa nu mai vii la mine !"

Si s-a dus calugarul seara acasa si cum a ajuns, s-a culcat. Si a venit ingerul acela si i-a zis :

- Scoala-te, robul lui Dumnezeu, la rugaciunea si pravila ta !

- Nu ma scol !

- Pai de ce ?

- cand voi vrea eu o sa ma scol, nu cand vei vrea tu !

- Blestematule calugar, te-ai dus la batranul acela, care este un calugar mincinos si fatarnic. El te-a invatat sa nu mai asculti de mine ! Dar calugarul acela este iubitor de argint. Ca a venit la el un om sarac si i-a cerut un ban, iar el a zis ca n-are. Si totusi are trei arginti pe un geam. Are trei bani si-i tine intr-o carte pe geam. Si a zis catre sarac ca n-are bani.

Apoi s-a facut nevazut. Dar calugarul a zis :

- Blestematule diavole, eu vad acum ca esti tatal minciunii !

Apoi batranul s-a intalnit cu calugarul. El era inaintevazator. Si i-a zis calugarului : " Nu-i asa ca ti-a zis ca am trei bani pe geam ? Am, dar a venit un betivan, care face numai rau; l-am vazut beat si stiam ca o sa vina o femeie saraca a doua zi si am tinut banii sa-i dau la acea necajita, nu la betivan. Dar tu ia aminte, frate, ca eu stiu ce ti-a spus despre mine, ca sunt iubitor de argint, fatarnic si mincinos. Deci sa nu-l mai asculti ca te duce la pieire, macar ca te scoala la rugaciune ".

Din ziua aceea n-a mai venit ingerul iadului, ca a vazut ca s-a suparat calugarul pe dansul.

Sa stiti ca diavolul se arata in chip de inger, sau in alt chip, sau in chipul lui Hristos, sau in chip de arhanghel, de sfinti, de ierarhi, de cuviosi. El intai te invata bine, pana i te inchini lui. Iar dupa ce te inchini lui, te duce la pierzare. Nu venea diavolul la un calugar timp ed 30 de ani si-i spunea taine mari ? Adica : " Parinte, eu sunt ingerul Domnului. Ia seama ca peste 7 -8 zile or sa-l prade pe calugarul cutare. O sa-i ia lucrurile lui si o sa le ascunda in cutare pestera. Tine minte, sa le iei de acolo si sa le aduci calugarului inapoi ". Apoi i-a indemnat diavolul pe aceia sa fure, si le-a aratat ca este inger.

Se duce " ingerul " acela in chip de calugar si zice : " Vai de mine, m-au pradat hotii, mi-au luat tot !" iar calugarul cel amagit i-a zis : " Hai ca-ti spun eu unde sunt lucrurile tale. A fost ingerul Domnului si mi-a spus unde sunt. Sunt in cutare pestera ". Le-a gasit acolo. Si a zis : " Mai, chiar ca a fost ingerul Domnului, din moment ce a stiut unde au fost puse lucrurile mele ".

Aude un batran de acestea si le spune ca aceia sunt diavoli, si cel care i-a pus sa fure, si cel care se arata in chip de inger, ca sa creada in minciunile lui si sa-i duca la pierzare pe toti. Atunci a intrebat : " De unde stii, parinte, ca ei spun adevarul ? Acestia sunt draci pitonicesti care spun viitorul, cunosc viitorul si spun ce-o sa fie peste o saptamana, peste o luna, ca sa crezi lor si apoi sa te prapadesti."

- Parinte, sunt ortodocsi care alearga la vrajitori si la cei ce deschid pravila. Se poate asa ceva ?

- Acei care deschid pravila, calugari sau preoti de mir sau maici, cine deschide pravila a cazut din dreapta credinta. Aceia se cheama ghitii, adica vrajitori cu lucruri sfinte. Cine se duce la cei care deschid pravila, 10 ani nu se pot impartasi. Iar cel ce deschide pravila, daca-i preot sau calugar, este anatema si este despartit de Biserica, pentru ca face vraji cu lucruri sfinte.

Ai vazut ca vine cate o baba ca sa te insele si sa te duca in iad : " Hai sa-ti descante baba !" Cu ghiocul, cu carti, sa-ti faca de " ursita "; ca ai sa te mariti, ca are sa te ia cutare, cutare. N-ai patit de acestea ?

Si numai vezi ca baba face cruce la descantece; si o auzi ca zice " Tatal nostru " si apoi descanta. Iar la urma zice : " Descantecul de la mine, leacul de la Maica Domnului !" Auzi ce zice sluga diavolului ? Auzi satana cum amesteca otrava cu mierea, ca sa te duca in fundul iadului ? Dar ce legatura are Maica Domnului cu descantecul babei ? Biserica condamna pe descantatori : " Cei ce cauta in bobi, cei ce cauta in cafea, cei ce cauta in carti, cei ce sting carbuni, cei ce cauta in palme, " chiromantia ", sunt opriti 7 ani de la Sfanta Impartasanie ".

Cei care sunt vrajitori, care fac de ursita, care umbla sa ia mana de la animale, aceia sunt opriti 12 ani, iar fermecatorii 25 de ani. Nu avem noi toate ? Sunt 13 feluri de vrajitorii si toate sunt date anatema de Biserica.

Voi cand veti auzi ca unul deschide cartea, sa fugiti ca de satana de el, ca acela-i ghitiu, vrajitor cu lucruri sfinte. Si baba care face cruce la descantece este tot ghitie, tot diavolul o tine, ca sa te insele pe tine. " Mai, dar n-a fi pacat ! N-a fi pacat, ca baba a zis " Tatal nostru " si a facut cruce !"

Auzi cum amesteca diavolul otrava cu mierea si lumina cu intunericul, ca sa te duca in iad ? Ce legatura are Crucea sau Maica Domnului cu vrajitorii ? Sa nu va duceti la cei ce deschid cartile, ca va duceti in fundul iadului ! Descantatorii, vrajitorii si fermecatorii, toti sunt anatema, despartiti de Trupul lui Hristos, care este Biserica !

de asemenea sunt anatema cei care fac descantece cu tunete, cei care vrajesc cu stelele, alungatorii de nori,vrajitorii de mate, cei care vrajesc cu pasarile. Noi avem toate in randuielile Sfantului Ioan Gura de Aur.

Toti sunt fermecatori, care iau mana de la vaci cu puterea draceasca. La acesteia slujesc anumiti diavoli, numiti pitonicesti, care ghicesc viitorul, si diavoli arhiconi, care stiu Scripturile. Iar cei ce deschid cartile se cheama " ghitii ", vrajitori cu lucruri sfinte, pe limba greceasca. Grecii au esenta ortodoxiei. de la greci au luat credinta ortodoxa atatea tari si rusii, la anul 988. Au facut mileniul in anul 1988 de la increstinare.

De aceea va spun sa nu primiti in casa voastra vrajitori, tiganci cu ghiocul, cu cartile de joc; sa nu-ti vina sa-ti ghiceasca si sa te insele. Ia un ciomag si zi : " Fugi, diavole ! Pleaca din jurul casei mele !"

Sa nu va inselati, ca nici o legatura nu are lumina cu intunericul.

Ai vazut pe marele Apostol Pavel, cand a intrat in orasul Filipi. Conducatorul orasului Filipi avea o vrajitoare " ghitie ". Stiti voi ce inseamna ghitii ? Sunt diavoli pitonicesti si spun ce are sa fie maine, poimaine; ei ghicesc viitorul.

Era o fata fecioara in Filipi si a intrat un diavol in inima ei. Cand a intrat diavolul piton in inima ei, care ghiceste viitorul, ea facea mare venit stapanilor ei.

Iar cand a intrat Apostolul Pavel cu Sila in orasul Filipi, satana a cunoscut ca sunt apostoli si a inceput sa strige prin fata asta : " Acesti oameni sunt de la Dumnezeu si ne vestesc noua calea mantuirii !" Auzi cum a spus adevarul ?

Si cum facea aceasta fiica stapanita de diavoli ? Avea un scaun cu trei picioare si statea pe el; pe dedesupt intra diavolul si ea statea pana se umplea de duh pitonicesc si spunea cele viitoare - adica ce o sa fie peste un an, peste o luna -, si castiga pe stapani, ca era slujnica la stapani, si facea mare castig domnilor ei.

Dar Pavel Apostolul a spus : In numele lui Iisus Hristos, iti spun : Taci si iesi dintr-insa ! Nu-i nevoie sa ne vesteasca pe noi diavolul.

Ea a cazut pe spate si a ramas ca moarta. Si a iesit dracul acela din fiica si a ramas bolnava si a vindecat-o Pavel. S-au dus repede slugile la mai marele orasului din Filipi : " Uite, au venit doi din aceia de-ai lui Hristos, cel rastignit si gata fata dumneavoastra a murit si nu mai poate spune vrajile si ghiciturile ei !" Dar ea nu murise si numai ce a iesit dracul piton din ea.

Atunci s-au maniat stapanii si au prins pe Pavel si pe Sila si i-au bagat legati cu lanturi in temnita, cu picioarele in butuci si i-au batut. Pabel si Sila la miezul noptii s-au sculat la rugaciune, cum puteau asa legati si se inchinau. Cand se inchinau ei, s-a cutremurat temnita, s-au deschis toate usile si au cazut toate lanturile de pe ei; iar cei care pazeau temnita au scos sabia sa se junghie. Si Pavel a spus : Nimeni sa nu plece ! Nu va faceti seama ! Toti suntem aici; si au cazut lanturiel de pe toti de tinutii. Voi nu cititi Faptele Apostolilor ?

Atunci mai-marele temnicierilor din orasul Filipi, a venit si a spus : " Domnule, acei doi care i-ati bagat in temnita, care au scos diavolul din fiica dumneavoastra, s-au rugat si s-a cutremurat temnita si s-au dezlegat toti care erau inchisi in temnita. Noi era sa ne omoram, crezand ca au scapat. Iata, am vazut si pe ingerul Domnului, care a venit la cei doi Apostoli, la miezul noptii, si s-a cutremurat temnita din temelii ".

Si a venit mai-marele temnitei. Cand a vazut pe toti dezlegati, a intrebat :

- Oameni buni, cine sunteti ?

- Noi suntem apostolii lui Hristos ! Noi am scos diavolul din vrajitoarea aceea, care ghicea la oameni, ca insela toatea lumea, pentru ca avea duh pitonicesc intr-insa.

Apoi temnicerul a spus catre Pavel : Ia si ma boteaza si pe mine ca si eu cred in Dumnezeul vostru ! Atunci a crezut in Hristos mai-marele temnnitei cu sotia lui si l-a botezat pe el si casa lui. Si au dat drumul la apostoli sa predice Evanghelia in toate partile.

dar pentru ce i-a bagat pe ei in temnita ? Pentru fiica aceea din care a scos demonul cu care ghicea viitorul. Ca diavolii sunt de mai multe feluri : unii sunt vrajitori, care ajuta la vrajitorii; altii sunt pitonicesti, care ghicesc viitorul si altii sunt arhiconi, care stiu Scriptura pe de rost. Acestia se baga in oamenii eretici si la sectari si-i fac sa inteleaga Scriptura pe dos, nu asa cum trebuie.

Voi stiti ca acum la sfarsitul lumii o sa iasa inaintemergatorii lui Antihrist si au sa faca minuni si semne mari ?

Daca tu acum crezi in acesti nebuni si indraciti ! Dar cand ai sa vezi ca vine inaintea ta si din paie uscate, are sa-ti faca paine calda; si din vita uscata o sa faca sa curga vinul cel mai bun si ai sa vezi muntii ca pleaca ?

Vezi sectarii ? Sunt inaintemergatorii lui Antihrist, ca stramba credinta. Acestia care stramba dreapta credinta sunt inaintemergatorii lui Antihrist, orice secta ar fi. Paziti-va de acestia ca de foc, ca de lucrurile intunericului.

SURSA:

http://www.sfaturiortodoxe.ro/pcleopa/14vise.htm

RAZBOIUL FEMEILOR ÎMPOTRIVA AVORTULUI

NOUL FEMINISM

[Paginile istoriei sunt pline de ironii. Lupta femeilor pentru avort si, respectiv, impotriva lui, e una dintre ele. Zeci de ani, pina cind avortul a fost legalizat in tarile occidentale, femeile au luptat energic pentru a li se recunoaste un drept la avort. Rusia sovietica si tarile comuniste au legalizat avortul ex oficio, in numele pretentiei comunismului de a fi eliberat femeia de sub tutela barbatului si de a o face egala cu el.

Vremurile insa s-au schimbat. Avortul si dreptul la avort si-au pierdut, in timp, alura. Odata ce efectele avortului au inceput sa fie simtite, printre ele impactul advers asupra sanatatii fizice si emotionale a femeii, cit si declinul demografic, atitudinile privind avortul au inceput sa se schimbe. Iar progresul in medicina si tehnologia medicala, care dovedesc tot mai evident ca fetusul uman e o fiinta umana inca din momentul conceptiei, au cauzat schimbari radicale a pozitiilor multor persoane privind umanitatea copilului nenascut. In consecinta, ei cer revizuirea pozitiilor oficiale a statelor privind avortul. Daca fiintele nascute au dreptul la viata, intreaba tot mai multe persoane, de ce nu si fiinta umana nenascuta?

In primul rind al bataliei impotriva avortului si a declinului demografic sunt, fara indoiala si in toata lumea, femeile.Fiicele, nepoatele si stranepoatele celor care, cu doar citeva generatii in urma, luptau din rasputeri pentru legalizarea avortului. Ce e si mai remarcabil, insa, este ca in tarile occidentale, in special in SUA si Canada, batalia impotriva avortului a impartit miscarea feminista in doua tabere opuse. Una promoveaza cu agresivitate avortul, iar cealalta, dreptul la viata al copiilor nenascuti. Despre acest subiect fascinant, dar putin cunoscut, scriem astazi. E un fenomen recent, putin mediatizat, dar care in ultimii ani a iesit la suprafata cu un impact remarcabil si uimitor de pozitiv.

„Avortul este reflecția faptului că nu am îndeplinit încă nevoile femeilor. Femeile merită mai mult decât avortul”

- Slogan al Feminists for Life, SUA

Peste tot in lume, femeile duc o lupta acerba impotriva avortului. In Statele Unite ele au fondat Americans United for Life, National Association for the Right to Life, Feminists for Life si alte organizatii similare. Femei influente in viata politica a Americii fac la fel, printre ele, Sarah Palin, fosta guvernatoare a statului Alaska, Michelle Bachman, fosta candidata la presedintia SUA in 2012, guvernatoarea statului South Carolina, guvernatoarea statului New Mexico si altele. Femeile americane prolife au repurtat succese remarcabile in ultimele citeva saptamini. Au facut lobby cu succes in Arkansas, unde avortul dupa 12 saptamini de sarcina a fost interzis. La fel in Dakota de Nord, unde cu doar doua saptamini in urma a fost redactat un amendament constitutional de interzicere a avortului dupa 6 saptamini de sarcina. Amendamentul urmeaza sa fie supus votului in noiembrie. O alta organizatie pro-vita, specializata in promovarea dreptului la viata al fetitelor nenascute in China, este Women’s Rights Without Frontiers.

In Canada exista miscarea Real Women of Canada, o organizatie pro-life si profamilie de citeva sute de mii de persoane. In Europa functioneaza New Women for Europe, o miscare pro-familie si pro-vita care face lobby in Parlamentul European. Iar pe langa ONU functioneaza Catholic Women’s Forum. Aceste grupuri coopereaza pentru influentarea documentelor internationale adoptate in conferintele ONU, cu scopul de a preveni recunoasterea internationala a unui pretins drept la avort.

Romania se conformeaza acestui trend si acestei realitati internationale pozitive. Majoritatea covarsitoare a liderilor miscarii pro-vita din Romania sunt femei. Toate merita aceleasi aprecieri. Mentionam citeva dintre ele: Gerda Chisarau (Timisoara – Darul Vietii); Iuliana Petrut (Neamt); Florica Chereches (Oradea); Alina Galea (Oradea); Miorita Sateanu (Uniunea Fameilor din Bihor); Maria Dunca-Moisin (Miscarea Bunavestire din Bucuresti); Olimpia Popa (AFR Tulcea); Maria Juncan (Arad); Claudia Boghicevici (Arad); Larisa Iftime (Pro-Vita Media, Bucuresti).

Eforturile acestor femei trebuie nu doar mentionate, ci mai ales apreciate. Mame, bunici, sotii, aceste lidere a miscarii pro-vita din Romania dovedesc o intelepciune si vizuine inestimabile care, din nefericire, lipsesc in intregime clasei politice din Romania. Aceste femei reprezinta preocuparile si ingrijorarile societatii romane privind declinul demografic al tarii si distrugerea societatii romane cauzate de avort si destramarea familiei. Romania este binecuvintata sa le aibe si sa le auda. [...]

Romania are nevoie de o cultura a vietii, fara de care va pieri. O cultura si mentalitate a avortului, a mortii, de fapt, va ucide Romania. Daca continuam sa privim avortul ca singura solutie pentru problemele cu care se confrunta tinerele insarcinate, Romania nu va ajunge departe.

Materialul de mai jos explica de ce noul feminism este pro-vita si anti-avort: avortul distruge si incatuseaza femeia, nu o elibereaza. Materialul a fost publicat pe 22 ianuarie si poate fi citit in engleza, in intregime aici.]

După 40 de ani. E timpul pentru un nou feminism

de Elise Italiano

Un feminism care promoveaza avortul ca fiind cheia libertatii femeilor nu ne ajuta sa ne dezvoltam, sa ne pastram demnitatea si nu ne fereste de rele. Trebuie sa sprijim femeile pentru ca „alegerea” intre viata si avort sa nu mai fie dificila. Viata e alegerea naturala. Toamna aceasta [anul 2012, n.n.] nu am reusit sa deschid televizorul, sa-mi deschid browserul sau sa ma plimb pe strazile din Washington DC, fara sa-i aud, sa citesc sau sa-i vad pe sustinatorii avortului protestand impotriva „Razboiului impotriva Femeilor”. [„The War on Women”, sloganul miscarii feministe in campania pentru alegerile prezidentiale din 2012, n.n.]

„Adevărata noastră tărie stă în a ști cum să găsim sprijin”

- Slogan al Feminists for Life, SUA

Multe dintre surorile mele americane m-au solicitat sa ma alatur lor, prin intermediul reclamelor on-line, al campaniilor din usa in usa si al reclamelor politice. Priveau lucrul acesta ca pe o necesitate: era, ziceau ele, necesar sa luptam impotriva manevrelor strategice si ofensive ale unor politicieni, care aveau ca scop abrogarea unei victorii feministe atat de greu castigata – avortul, adica eliberarea de orice restrictie in ceea ce priveste libertatea noastra reproductiva. Am fost invitata sa ma alatur unor femei care denuntau cu voce tare, in public, orice „restrictie” de genul acesta, intr-o batalie unde armele sunt cuvintele si strategia de lupta este impachetarea cauzei avortului in limbajul drepturilor civile si ale omului.

Chiar daca este descrisa ca fiind defensiva, campania s-a dovedit a fi una ofensiva, care nu urmareste numai sa tina piept, ci si sa fie cu un pas inainte. Campania a fost sustinuta prin slogane grafice despre corpul femeii, prin confesiuni inocente tinute in public despre experiente sexuale, chiar si prin reclame in care votul era comparat cu pierderea virginitatii. A fost de asemenea o campanie in care se utiliza limbajul sinelui: drepturile mele, libertatea mea, libertatile mele. Aceasta campanie m-a izbit pentru ca este antiteza feminitatii, prin tot ceea ce reprezinta, de la continutul sau jignitor pana la discursul sau agresiv. Aceste femei se temeau sa piarda nu numai lucrurile in jurul carora isi construisera vietile – accesul la contraceptie si avortul la cerere – dar de asemenea o ideologie care disociaza sexul de iubire, responsabilitate si, bineinteles, copii. Chiar daca contraceptia si avortul le-ar fi in continuare permise si la indemana in cazul in care ar pierde batalia, forta ideologiei lor ar avea cu siguranta de suferit: usa s-ar deschide larg pentru vocile ce promoveaza un feminism inradacinat intr-un sol total diferit.

Insa si mai important este ca aceste femei au convins mass-media ca toate femeile care se declara feministe sunt de acord cu ele in aceea ca femeile au nevoie sa fie fericite, sanatoase si libere. In aceasta privinta, au avut chiar si sustinerea Congresului si a Casei Albe, in ciuda respingerii unui proiect de lege pentru interzicerea avortului motivat de sexul copilului. Imi era clar ca aceasta marca a feminismului ducea lipsa de consecventa, claritate si solutii reale pentru problemele femeilor. De fapt, revista Time tocmai a publicat un articol care subliniaza faptul ca, dupa 40 de ani de la decizia Roe v. Wade care a legalizat avortul in 1973, sustinatorii avortului sunt adesea fortati sa apare cu tarie avortul. Ei incep sa descopere ca femeile mai tinere nu prea vad avortul ca pe unul din drepturile lor fundamentale.

Nu sunt singura in aceasta incercare de a promova vechiul feminism, in care egalitatea femeilor avea ca pret feminitatea lor. Continuand sa promoveze avortul, oamenii legii, politicienii, lucratorii sociali, avocatii, educatorii si toate partile interesate in sanatatea si starea de bine a femeii sunt distrasi de la a-i asigura acesteia resursele si instrumentele de care ea chiar are nevoie pentru a fi fericita si sanatoasa. Argumentele in favoarea „alegerii”, puse pe seama feminismului, nu functioneaza si dimpotriva, se poate argumenta solid impotriva avortului ca raspuns la nedreptatile si inegalitatile femeii. Argumentul meu arata ca avortul in cel mai bun caz functioneaza ca un bandaj pe ranile femeii, iar in cel mai rau caz, le faciliteaza.

Mitul 1: Avortul le ajuta pe femei sa isi termine studiile si sa-si urmeze o cariera

Fiecare feminista stie ca in orice societate dreapta, fetele si femeile sunt bine educate si lucreaza in economie. Intrebarea, in cazul acesta, ar fi daca educarea si cresterea copiilor sunt compatibile cu obiectivele educatiei si muncii, si de asemenea daca avortul influenteaza in mod favorabil reusitele educationale si profesionale ale femeii. Feministele care sustin avortul afirma ca, daca femeile si barbatii au oportunitati educationale si profesionale egale, atunci femeile trebuie sa poata sa avorteze la cerere, pentru a putea sa-si continue scoala si sa-si pastreze locurile de munca si oportunitatile de viitor. Un feminism mai bun le-ar ajuta sa aprecieze ceea ce ele sunt cu adevarat – persoane capabile sa aduca un mare bine lumii acesteia, nu doar prin educatie si munca, ci si prin nasterea copiilor. Acest tip de feminism ar sustine dezvoltarea conditiilor propice pentru femeile insarcinate, in sistemul educational si profesional.

Sa luam Universitatea Columbia din New York ca exemplu. Cand universitatea a dat fiecarei studente o bursa de ajutor in caz de avort, presedinta grupului provita „Columbia’s Right to Life” din universitate, Julia Salazar, a inceput sa caute resurse si finantari pentru studentele insarcinate care doresc sa isi pastreze si sa isi creasca copilul, concomitent cu progresul studiilor. Acest grup se straduieste sa reduca neajunsurile unei sarcini in afara casatoriei si sa faca mai vizibile si mai accesibile resursele pentru studentele insarcinate.

Organizatia „Feminists for Life” (Feministe pentru Viata) se ocupa si de cazul elevelor de liceu. Potrivit cercetarilor facute de ele, unul din cinci avorturi e facut de o eleva de liceu. Asta sugereaza ca tinerele nu primesc ajutorul institutiilor – sub forma cazarii, a centrelor de ingrijire a copiilor, a asigurarilor de viata, etc. – factori care le-ar ajuta sa-si pastreze copilul si in acelasi timp sa-si continue studiile. Chiar si Planned Parenthood (retea de clinici de avort din America de Nord, n.n.) admite ca aceasta optiune i-ar ajuta si pe ei in consilierea tinerelor femei. Daca „alegerea” este incadrata astfel incat femeile sa poata sa studieze sau sa lucreze in timp ce cresc un copil, atunci convingerea ca sarcina este un „joc cu suma zero” devine nerelevanta.

Feministele ar trebui sa aiba visuri mari in aceasta privinta. Ce ar fi daca firmele ar asigura suficient concediu de maternitate pentru femeile insarcinate? Ce ar fi daca femeile nu ar trebui sa isi justifice concediul de maternitate ca fiind concediu medical, chiar si in mediile de lucru relativ placute? Ce ar fi daca liceele si universitatile ar oferi servicii pentru elevele/studentele insarcinate, cum ar fi programe de munca si studiu, centre de ingrijire, asistenta medicala, astfel incat sa reuseasca sa aiba si o educatie si copii – bunuri pe care cultura noastra le-a divizat?

Aceste facilitati ar dezvolta un feminism care ar promova lucrurile de care femeile chiar au nevoie – sustinere practica, astfel incat sa se poata educa, si sa aiba siguranta financiara si succes profesional. Potrivit Guttmacher Institute (think tank american apropiat Planned Parenthood, n.n.), femeile in jurul varstei de 20 de ani – cand cel mai probabil sunt in cautarea unei educatii si cariere – fac mai mult de jumatate din avorturile care au loc in America, in fiecare an. Acest trist fapt e o marturie pentru tinerele femei din ziua de azi: daca ramai insarcinata devreme si vrei sa-ti pastrezi copilul, nu poti sa fii educata sau sa ai succes profesional. Oare nu este acest punct de vedere in dezavantajul femeii?

Mitul al 2-lea: Avortul le ajuta pe femeile sarace sa depaseasca saracia

„Refuză alegerea. Femeile merită mai mult (decât avortul)”

- Slogan al Feminists for Life, SUA

Multi dintre cei ce sustin avortul afirma ca avortul la cerere trebuie sa fie disponibil femeilor sarace, deoarece copiii cresc povara financiara, mentinandu-le in saracie. In opinia lor, Planned Parenthood si alte clinici de avort ar trebui sa fie localizate in primul rand in cartierele sarace. Conform Guttmacher Institute, 42% dintre femeile care avorteaza au venituri sub pragul saraciei (este vorba despre nivelul de saracie stabilit la nivel federal, n.n.); 27% au venituri sub dublul acestui prag, iar 61% din avorturi sunt facute de femei care au deja unul sau mai multi copii.

Aceste statistici nu variaza mult de la an la an, ceea ce sugereaza ca femeile adesea raman in saracie dupa repetate avorturi. Avortul, asadar, nu scoate femeile din saracie.

Feministele trebuie sa tina cont de cauzele de baza ale saraciei femeilor. Care resurse nu sunt disponibile mamelor singure? Ce servicii de ingrijire a copiilor le sunt disponibile prin organizatii caritabile sau din partea guvernului astfel incat sa poata sa lucreze in timp ce isi cresc copiii? Ce fel de instruire la locul de munca este disponibila? Le este oferita indrumare pentru planificarea financiara de lunga durata si independenta? Guttmacher Institute raporteaza ca 54% dintre femeile care avorteaza folosesc contraceptia, dar totusi raman insarcinate. Opt la suta dintre femeile care avorteaza nu au folosit-o niciodata. Ce fel de programe educationale sunt disponibile pentru a invata femeile ca contraceptia nu previne sarcinile nedorite?

In final, cine ii face responsabili pe tatii acestor copii de cresterea si sustinerea lor? Au acesti barbati cu adevarat grija de copiii si de mamele acestor copii? Ne gandim oare la o corelatie intre avort, saracie si statutul de necasatorit? Daca nu, de ce nu luam in considerare aceste chestiuni?

Mitul al 3-lea: Avortul este o solutie dreapta, plina de compasiune, pentru sarcina din viol

Oricine a sfatuit sau a vorbit cu o femeie care a fost abuzata sexual stie ca nu exista nimic mai odios, mai violent si mai inuman decat violul. Multi dintre cei ce sunt de partea avortului sustin, dintr-un simtamint sincer de compasiune, ca o femeie care a suferit deja un act de violenta atat de grav nu ar trebui sa mai fie nevoita sa poarte sau sa dea nastere unui copil care ii va aminti de aceasta violenta.

Chiar daca acest argument pare solid, exista argumente si mai serioase impotriva lui, dintr-o perspectiva feminista. In primul rand, care societate ar spune vreodata ca o fiica ar trebui sa moara pentru pacatele tatalui sau? In orice alta faza a vietii unei fete, majoritatea feministelor ar respinge acest rau. De ce faza cand se afla in uter ar fi ceva diferit?

In al doilea rand, procedurile implicate in procesul de avort sunt invazive si pot fi traumatizante ele insele. Avortul poate fi numit un al doilea act de violenta comis impotriva unei femei. Numarul socant al cazurilor de abuz sexual in armata americana ilustreaza foarte bine, in mod trist, aceasta problema. Dintre femeile care doresc sa-si sacrifice vietile pentru libertate, o treime au fost abuzate sexual. Ele sunt cu 180% mai probabil sa fi fost abuzate sexual decat sa fi murit in razboi, in ultimii 11 ani. Barbatii alaturi de care isi slujesc tara cot la cot comit marea majoritate a acestor violuri.

Una din patru femei nu raporteaza abuzul, din teama de a nu fi marginalizata de ceilalti militari, dupa cum au raportat mai multe femei-militar. Mai mult decat atat, in 2011, doar 240 din cele 3.192 de cazuri de abuz sexual raportate au fost investigate. Si cand ajung sa fie investigate, sunt amanate sau reclamantele sunt calomniate. In decembrie, Senatul (federal, n.n.) a adoptat un amendament la Legea Apararii Nationale, care finanteaza din bani publici avortul cerut de victimele violurilor din armata. In caz contrar ar fi trebuit sa il plateasca din buzunarul propriu. Bineinteles ca femeile vor crede ca ar trebui sa se foloseasca de aceasta optiune in cazul in care raman insarcinate dupa un abuz. E gratis, ascunde rusinea de a fi insarcinata in cultura militara si ii permite femeii sa isi pastreze locul de munca. Ceea ce cu siguranta, insa, aceasta varianta NU ofera este stoparea acestui ciclu de violenta sexuala.

Orice femeie care a luptat vreodata pentru drepturile si protectia femeii ar trebui sa vada acest amendament ca pe un lucru de suprafata, ca pe o unda verde pentru barbati de a continua abuzul sexual.

Femeile merita ceva mai bun. Merita dreptate. Femeilor din generatia mea li s-a spus ca avortul ar trebui sa fie sigur, legal si rar. In cei 40 de ani de dupa decizia Roe v. Wade, peste 53 de milioane de avorturi au fost efectuate asupra femeilor americane, in numele egalitatii femeilor. E timpul sa ne deschidem ochii: un feminism care promoveaza avortul ca fiind cheia catre libertatea femeilor nu ne ajuta sa ne dezvoltam, sa ne pastram demnitatea si nu ne fereste de rele. Dar, deasemenea, o societate care doreste abrogarea deciziei Roe trebuie sa asigure mijloacele de sustinere a femeilor insarcinate, astfel incat „alegerea” intre viata si avort sa nu mai fie dificila. E timpul sa regandim cazul feminist al avortului. E timpul sa purtam adevarata lupta in numele femeii.

Traducere pentru AFR de Cristina Teleptean, Sighet, studenta la limbi straine

SURSAș

http://www.culturavietii.ro/2013/03/28/noul-feminism-si-razboiul-femeilor-impotriva-avortului/#.UVQCI1dc1vY

BUNA VESTIRE

Buna Vestire este praznuita de Biserica pe 25 martie. Buna Vestire sau popular Blagovestenia (termenul slav corespunzator celui de Buna Vestire), este praznicul in amintirea zilei in careSfantul Arhanghel Gavriil a vestit Sfintei Fecioare ca va naste pe Fiul lui Dumnezeu.

Buna Vestire este prima sarbatoare confirmata in documente, dintre sarba­torile Maicii Domnului. Data acestei sarbatori a variat la inceput. Astfel, unii o sarbato­reau in ajunul Bobotezei (5 ianuarie), iar in unele Biserici din Apus, ca cele din Spania, Galia si Milano, Buna Vestire s-a sarbatorit pe 18 decembrie. 

Parintele profesor Ene Braniste sustine ca sarbatoarea a fost introdusa la Roma de papa Leon al II lea (681-683). La inceput aceasta era doar locala si cu denumirea de sarbatoare a asteptarii Nasterii Dom­nului. Va­riatia datei de praznuire a existat in Apus pana in sec. XI, cand data de 25 martie s-a generalizat in toata lumea catolica. Numai la armeni Buna Vestire se praznuieste pe 7 aprilie, in raport cu data veche a sarbatorii Nasterii Domnului (6 ianuarie).

In Rasarit insa, data de 25 martie s-a generalizat probabil indata ce Nasterea Domnului a inceput sa fie sarbatorita peste tot pe 25 decembrie, adica inca din prima jumatate a sec. al V lea.

Buna Vestire este sarbatorita in fiecare an in perioada Postului Mare, fiind una dintre sarbatorile pentru care Biserica acorda dezlegare la peste, indiferent in ce zi ar cadea aceasta.

Temeiul scripturistic al sarbatorii Bunei Vestiri

"Iar in a sasea luna a fost trimis ingerul Gavriil de la Dumnezeu, intr-o cetate din Galileea, al carei nume era Nazaret, catre o fecioara logodita cu un barbat care se chema Iosif, din casa lui David; iar numele fecioarei era Maria. Si intrand ingerul la ea, a zis: Bucura-te, ceea ce esti plina de har, Domnul este cu tine. Binecuvantata esti tu intre femei. Iar ea, vazandu-l, s-a tulburat de cuvantul lui si cugeta in sine: Ce fel de inchinaciune poate sa fie aceasta? Si ingerul i-a zis: Nu te teme, Marie, caci ai aflat har la Dumnezeu. Si iata vei lua in pantece si vei naste fiu si vei chema numele lui Iisus. 

Acesta va fi mare si Fiul Celui Preainalt se va chema si Domnul Dumnezeu Ii va da Lui tronul lui David, parintele Sau. Si va imparati peste casa lui Iacov in veci si imparatia Lui nu va avea sfarsit. Si a zis Maria catre inger: Cum va fi aceasta, de vreme ce eu nu stiu de barbat? Si raspunzand, ingerul i-a zis: Duhul Sfant Se va pogori peste tine si puterea Celui Preainalt te va umbri; pentru aceea si Sfantul care Se va naste din tine, Fiul lui Dumnezeu se va chema. Si iata Elisabeta, rudenia ta, a zamislit si ea fiu la batranetea ei si aceasta este a sasea luna pentru ea, cea numita stearpa. Ca la Dumnezeu nimic nu este cu neputinta. Si a zis Maria: Iata roaba Domnului. Fie mie dupa cuvantul tau! Si ingerul a plecat de la ea". (Luca I, 26-38).

Nicolae Cabasila observa ca daca la crearea primului Adam, Tatal se sfatuieste cu Fiul si cu Sfantul Duh, venirea la existenta a Fiului lui Dumnezeu ca om are loc dupa obtinerea consimtamantului cu totul liber al Sfintei Fecioare. Cea care-L naste nu e folosita ca mijloc al venirii lui Lui la existenta ca Om, fara voia ei. Nicolae Cabasila ne marturiseste ca "Dumnezeu nici nu a instiintat de mai inainte pe Adam, nici nu l-a induplecat sa-si dea coasta, din care avea sa se zideasca Eva, ci lipsindu-l de simtire, i-a rapit madularul. Dar procedand la zidirea noului Adam, a instiintat-o mai inainte pe Fecioara si a asteptat credinta si invoirea ei.

A fost mai usor pentru Apostoli sa creada ca Hristos a inviat, de vreme ce L-au vazut inviat. A fost usor pentru crestini sa creada in invierea lui Hristos, pentru ca au avut marturia Apostolilor. Dar Maica Domnului, a crezut pe baza unei simple fagaduinte ca se va petrece cu ea un fapt ce depaseste legea firii. A crezut posibil, imposibilul. Si prin aceasta l-a facut posibil, dupa cum sustine parintele Dumitru Staniloae. E o lege a firii sa nu poata zamisli cele ce si-au ales viata fecioriei. De aceea Maica Domnului intreaba: "Cum va fi aceasta, de vreme ce eu nu stiu de barbat?". Insa, dupa ce ingerul ii comunica modul zamislirii minunate - "Duhul Sfant se va cobori peste tine si puterea Celui Prea Inalt te va umbri", Fecioara nu s-a mai indoit de vestirea ingerului.

In clipa in care declara ca se increde cu desavarsire in minunea ce se va savarsi cu ea, Fiul lui Dumnezeu se si salasluieste in ea, zamislindu-Se Om. Nasterea lui Dumnezeu-Cuvantul ca om este o nastere unica, neavand nimic din nasterea celorlalti oameni. Nici nasterea Sa din Tatal, nici cea din Fecioara Maria, nu au avut ceva comun cu nasterea altcuiva. Nasterea Sa ca Om nu e o nastere din necesitatea firii, ci din bunavoirea lui Dumnezeu.

Buna Vestire in calendarul popular

Buna Vestire este cunoscuta in calendarul popular sub denumirea de Ziua Cucului. De ce ziua cucului? Pentru ca in aceasta zi are loc primul sau cantec, prin care anunta vestirea primaverii. 

Potrivit traditiei, daca primul cantec al cucului era auzit pe stomacul gol, in spatele omului, era semn rau: "Cucu-n spate mi-a cantat/ si moartea m-a sagetat!"

Exista obiceiul ca in aceasta zi, sa se numere de cate ori cucul isi canta numele, numar care ar descoperi cati ani mai avem de trait.

Flacaii si fetele il intrebau pe cuc cand se vor casatori: "Cucule voinicule/ Cati ani imi vei da/ pan’ m-oi insura (marita)?" Daca se intampla ca dupa rostirea acestor cuvinte, cucul sa cante, cantecul sau echivala cu un an de astepare. Dimpotriva, daca el tacea, tacerea sa era semn ca avem de-a face cu o casatorie grabnica.

De asemenea, craca pe care a cantat cucul de ziua sa, era taiata si pusa in scaldatoarea fetelor, in speranta ca flacaii nu le vor ocoli.

Adrian Cocosila

Predica la Buna Vestire AUDIO - PF Daniel

Troparul Buneivestiri - AUDIO

Axionul Bunei Vestiri - VIDEO

SURSA:

http://www.crestinortodox.ro/sarbatori/buna-vestire/buna-vestire-mai-veche-sarbatoare-maicii-domnului-88321.html

Treptele păcatului, Războiul nevăzut, Crucea celor 12 virtuţi

Pentru a ajunge la săvîrşirea păcatului, este drum în 12 trepte, prin care ajunge omul să facă păcatul.

Treapta I: Nu facem fapta bună.

Treapta II: Facem fapta bună cu un scop rău.

Treapta III: Atacul gîndului simplu (Momeala) al păcatului, („Ce frumoasă-i femeia cutare ! Ce bună ar fi băutura, aurul acela !”).

Treapta IV: Însoţirea cu gîndul păcatului („Dacă ai face ?” zice diavolul).

Treapta V: Lupta pînă la moarte, te lupţi între da şi nu.

Treapta VI: Învoirea (“Da, am să-l fac, ce plăcut este, ce desfătare, ce frumos !”).

Treapta VII: Păcatul cu mintea (Îl vezi păcatul, vezi cum curveşti şi simţi plăcerea, vezi beţia, vezi aurul este în mîna ta). Imaginaţia-podul dracilor.

Treapta VIII: Căderea cu lucru (Curveşti cu fapta, bei, furi, omori).

Treapta IX: Obiceiul păcatului, te obişnuieşti cu el, este plăcut şi uşor de făcut,dracul ţi-l oferă la preţ de nimic.

Treapta X: Deprinderea păcatului (Devine a doua natură păcatul, este treapta cea mai grea, se pare că nu
vei putea trăi fără acest păcat, îl faci foarte des).

Treapta XI: Deznădejdea (“Vezi ce ai făcut ?” – zice diavolul – “acum iadul este al tău, vezi ce om de
nimic eşti, mai rău ca animalele, ce rost mai are să trăieşti ?”).

Treapta XII: Sinuciderea, te omori singur – aceasta este calea sigură a iadului !

Pentru a evita căderea de la prima treaptă, trebuie să facem binele şi să-L punem pe Iisus Hristos mereu înaintea ochilor, că de nu, apoi ne pun dracii urîţeniile lor.

Razboiul cel nevăzut

Învrăjbirea lăuntrică
- cu sine însuşi
- cu Dumnezeu

Învrăjbirea dinafară
- cu semenii
- cu toată firea.

Războiul diavolului cu sufletul

* Războiul cu inima:
Prin mînia aprinsă: Uciderea, sodomia, asuprirea săracilor, păcatele acestea strigătoare la cer, împotriva aproapelui, împietresc inima.

Prin poftă: Iubirea de arginţi, lăcomia, lenea, desfrînarea – cele 7 căpetenii ale păcatelor împotriva noastră înşine.

Prin iuţime: Zavistia (invidia) – învîrtoşesc inima.

* Războiul cu mintea:
O întunecă: Mîndria, deznădejdea, sinuciderea – păcatele împotriva Duhului Sfînt.
O aprinde: Erezia (starea împotriva adevărului).
O surpă: Nebunia.

Războiul merge aşa:
Cu mintea: Momeala – asupreala – unirea; Cu inima: este lupta; cu voinţa: este învoiala, cu trupul: împlinirea cu lucrul, deprinderea, patima (viciul). Cu sufletul:Deznădejdea, erezia, nebunia, sinuciderea. Acesta este războiul diavolului, iar biruinţa este a lui Hristos şi a noastră.

Omul, el însuşi, de întinde mîinile formează o cruce, capul cu trupul pînă la picioare este bara verticală, iar mîinile, bara orizontală.

de Arhimandrit CLEOPA ILIE

sursa

http://www.calauzaortodoxa.ro/calauza/mari-duhovnici/treptele-pacatului-razboiul-nevazut-crucea-celor-12-virtuti/