joi, 30 iunie 2011

VIOLENTA SI EFECTELE EI ASUPRA COPILULUI

Violenta este: Însuşirea, caracterul a ceea ce este violent (1); putere mare, intensitate, tărie. 2. Lipsă de stăpânire în vorbe sau în fapte; vehemenţă, furie. 3. Faptul de a întrebuinţa forţa brutală; constrângere, violentare; siluire; încălcare a ordinii legale. ♦ Faptă violentă, impulsivă. [Pr.: -vi-o-] – Din fr. violence, lat. Violentia, it. violenza. Sursa: DEX '98

Abuzul este1. Folosire fără măsură, excesivă a unui lucru; exces. 2.Depăşire a puterii, a unor prerogative; faptă ilegală. ♢ Abuz de putere = delict constând din trecerea peste imputernicirea pe care o are un funcţionar sau o instituţie; abuz de încredere = delict constând din înşelarea încrederii cuiva; prin abuz = abuziv. [< fr. abus, lat. abusus <abutor – a folosi rău]. 

Abuzul este considerat a fi orice comportament care urmareste controlul si subjugarea unei alte persoane prin umilire, intimidare, invinuire, coercitie, manipulare etc.

Abuzul poate fi fizic , emotional , sexual .

Abuzul fizic se refera la orice comportament care implica utilizarea intentionqata a fortei fizice impotriva altei personae cu scopul de a-i provoca durere, de a o rani, de a o lovi. Abuzul fizic include imbrancirea, bruscarea, lovirea (cu pumnii, picioarele, cu capul sau cu obiecte contondente), plesnirea, palmuirea,  fortarea victimei sa ingereze substante nedorite, inecarea, sufocarea, amenintarea cu arma, taierea, zdrobirea, oparirea, arderea etc

Abuzul sexual este stimularea si/sau penetrarea fortata orala, vaginala, anala a victimeid e catre aggresor. De asemenea, include nuditatea fortata, expunerea fortata la pornografie si materiale cu caracter pornografic si orice activitatea cu caracter sexual neconsimtita.

Abuzul psihic sau emotional include agresiunea verbala, dezaprobarea, refuzul, amenintarea, izolarea, controlul, umilirea, injosirea, etichetarea, insultarea, acuzarea, criticarea, invalidarea, distrugerea/ confiscarea bunurilor si torturarea animalelor de companie ale victimei in scopul supunerii totale a acesteia. Abuzul emotional functioneaza ca o spalare a creierului care distruge sistematic increderea in sine a victimei, sentimentul propriei valori, inducerea unui sentiment de vina, vulnerabilitate si de neputinta. 
Abuzul emotional ataca esenta persoanei si are efecte profunde si de lunga durata. De asemenea, este cel mai greu de probat si mult mai raspandit decat alte forme de abuz. In timp, afecteaza capacitatea victimei de a judeca realist si de a lua decizii.

Tipuri de abuzuri emotionale

Asteptari abuzive, nerealiste: agresorul are solicitari nerezonabile din partea victimei si doreste ca aceasta sa i le satisfaca cu prioritate fata de orice altceva, de multe ori actionand chiar impotriva propriilor interese (de exemplu, mama care se plange ca se simte rau doar ca fiul/fiica sa nu iasa din casa cu o persoana neagreata de ea). Solicitarea de a-i da agresorului toata atentia, in detrimentul celorlalti, dar, oricat ar primi, nu e niciodata de ajuns. Victima este criticata constant si facuta sa se simta vinovata pentru ca nu are grija de persoana care o agreseaza (ex. Tu niciodata nu stai destul cu mine, intotdeauna mai ai ceva de facut  sau  M-am saturat de fotbalul tau, tu numai la fotbal de gandesti, la mine niciodata)

Intretinerea unei stari conflictuale. Agresorul genereaza in mod deliberat discutii in contradictoriu pentru a fi in stare de conflict cu cei din jur. Agresorul face din tantar armasar, are comportamente si atitudini exagerate in mod deliberat.. 

Negarea nevoilor emotionale ale victimei cu scopul de a o rani, umili, pedepsi. Agresorul poate nega ca anumite evenimente au avut loc, ca s-au facut anumite afirmatii, sa puna sub semnul indoielii judecata, perceptia, memoria si chiar sanatatea mentala a victimei. De asemenea, refuzul de a comunica, de a asculta si de a vorbi cu victima cu scopul pedepsirii este abuzz emotional. Negarea distruge increderea in sine si respectul de sine al victimei care ajunge sa se indoiasca de sentimentele, experientele, judecata, perceptiile sale. 

Dominarea. Agresorul controleaza fiecare miscare a victimei care trebuie sa se supuna dorintelor agresorului, altfel acesta ia masuri impotriva sa (o izoleaza/ ameninta/agreseaza sexual/fizic/ ii taie privilegiile etc). Treptat, respectul de sine al victimei se erodeaza pana cand aceasta si-l pierde cu totul.

Santajul emotional. Agresorul ii induce victimei sentimentul de vinovatie sau teama, face apel la compasiunea sa ori actioneaza alte parghii sentimentale (face pe imbufnatul, respinge victima, o abandoneaza etc).

Invalidarea. Agresorul cauta sa distorsioneze sis a submineze perceptia victimei despre lume, refuzand sau nereusind sa recunoasca realitatile obiective. De pilda, daca victima se plange ca se simte jignita, agresorul replica ” Esti prea sensibila, n-ar trebui sa te deranjeze ce am spus despre tine. Am dreptate”.

Minimalizarea. Agresorul pretinde ca victima reactioneaza exagerat ori ca ceea ce face/spune/simte este total lipsit de importanta.

Raspunsurile si reactiile imprevizibile, schimbarile bruste de stare de spirit naucesc victima. Cand cineva reactioneaza diferit la aceiasi stimuli, in situatii similare, creeaza confuzie. In mod similar, lipsa de consecventa a parintilor in respectarea unei reguli sau atitudini fata de copil determina confuzia acestuia si ingreuneaza disciplinarea, ii dau o stare de neliniste. Victima unui astfelde abuz emotional este mereu “in priza”, atenta sa nu faca o miscare gresita. De obicei, alcoolicii si consumatorii de droguri au schimbari bruste de dispozitie. Traiul alaturi de aceste persoane este extrem de dificil prin teama, nelinistea, stresul pe care il genereaza. 

Atacul verbal este directa si evidenta si, dintre toate formele de abuz emotional, cea mai usor de remarcat. Poreclirea, acuzarea, blamarea, amenintarea, utilizarea de catre agresor a unui ton poruncitor, rastit, superior in comunicarea mesajelor sale catre victima, reprosurile, cicalirea, critica, sfatul nesolicitat, interogarea victimei, vanarea greselilor cu scopul de a dovedi victimei cat e de neputincioasa, nepriceputa, inapta, incapabila etc sunt toate forme de atac verbal. Adesea, sunt insotite de remarci ironice, afisate cu un aer de superioritate, de genul, Eu nu ma insel niciodata/ Eu stiu cel mai bine/Ti-am spus eu/ Ai vazut ca tot eu  am avut dreptate. Urletele, tipetele, sarcasmul, invinovatirea, umilirea, amenintarea, exagerarea greselilor, a defectelor, a minusurilor, ironizarea (in public, dar si intre patru ochi) sunt alte forme ale violentei verbale.
Efecte psihice
Orice formă de violenţă asupra copilului poate conduce la inducerea uneistări de teamă, anxietate, furie, fobii, a sentimentului de vinovăţie, jenă, senzaţie de insecuritate. Acestea pot conduce la: 
  • depresii, 
  • scăderea stimei de sine, 
  • amintiri obsesive, 
  • neîncredere în propria persoană, 
  • anxietate conjuncturală (determinată de persoane, situaţii, evenimente ce au caracterizat situaţia de abuz),
  • disfuncţii sexuale (hipersexualitate sau respingerea actului sexual, pedofilie, homosexualitate Efecte sociale
  •  Impulsivitatea, dificultăţile adaptative de comunicare şi relaţionare, de respectare a normelor sociale, comportamente antisociale, comportamentul adictiv (consum exagerat de alcool, droguri), aderarea la grupuri delinctogene şi implicarea în acte criminogene, neîncrederea în ceilalţi, tulburările de integrare profesională, dificultăţile în construirea unui cuplu stabil şi a unei familii îl transformă într-un părinte violentcare, la rândul lui, se va purta violent cu proprii lui copii şi cu ceilalţi din viaţa lui.
 DECLARATII ALE COPIILOR:

Oamenii folosesc violenţa pentru a se răzbuna sau pentru a arăta că ei sunt mai presus de ceilalţi, că sunt mai puternici."(elev clasa a VII-a).


Violenţa este folosită ca armă împotriva cuiva care nu-ţi face pe plac." (elev clasa a V-a).


O cauză poate fi şi stresul, neajunsurile materiale care pot duce la violenţe, mai ales în familie. Părinţii se ceartă mai ales pentru că nu au bani, copiii cresc şi, odată cu vârsta, au nevoi mai mari, apar neînţelegeri, stres şi acte de violenţă."(elev clasa a VI-a).


"Pentru mine, palmă înseamnă a fi bătut. Îl asociez cu un lucru foarte crunt."(elev clasa a VI-a).


"Palmă înseamnă o durere în suflet sau chiar şi frică." (elev clasa a VI-a).


"Pentru mine palmă înseamnă parul cu care părinţii îşi bat copiii, îi batjocoresc." (elev clasa a VI-a).



"Când aud cuvântul palmă, mă gândesc la bătaie. Am trecut prin asta şi ştiu ce înseamnă."
 Părinţii...mare mare atenţie!
http://www.educatiefaraviolenta.ro/Ce_este_violenta_si_efectele_violentei_asupra_copilului/Fizice

joi, 23 iunie 2011

100 DE POVESTIRI ORTODOXE

65 member(s) - led by Danut-Stefan Focsa
1 .Frica de Dumnezeu este inceputul intelepciunii.
2. Dumnezeu cheama pe toti la sine dar necredinciosii nu asculta, iar cand vine necazul peste ei si ii inconjoara nenorocirea ei striga si cheama pe Dumnezeu. Atunci si D Dumnezeu nu ii asculta si nu ii aude pe cei care nu se intorc de la pacat.
3. De vrei sa te mantuiesti cu intrebarea sa calatoresti.
4. Mantuirea sta in buna sfatuire; cei care nu se sfatuiesc cad ca frunzele. Ca in orice treaba daca nu te sfatuiesti...
5. Cel ce crede in Dumnezeu se teme de El si implineste poruncile Sale.
6. Crede, cerceteaza si invata credinta ortodoxa.
7. Puneti nadejdea in Dumnezeu din toata inima si nu te bizui pe priceperea ta.
8. Cinsteste pe Dumnezeu din averea ta si din roadele pamantului tau si din roadele muncii tale. Atunci camarile si hambarul tau se va umple de grau, de untdelemn, de vin si de toate bunatatile.
9. Nu te supara cand te cearta si te mustra Dumnezeu, ca Dumnezeu cearta tot omul pe care il iubeste si pedepseste ca un tata pe tot omul care ii este drag iar la urma vine mangaierea si bucuria.
10 .Fereste-te de prietenia cu femeile straine, frumoase si ademenitoare ca sa nu cazi in pacat ca nu poate cineva sa puie carbuni in san si sa nu se friga sau sa mearga pe jaratec si sa nu-si friga talpile.
11. Numai binecuvantarea Domnului imbogateste iar osteneala fara Dumnezeu nu e buna de nimic.
12. Frica de Dumnezeu lungeste viata omului, iar cei necredinciosi vor traii putin.
13. Mandria nu da prilej decat numai la cearta iar cei intelepti primesc sfaturile. La o discutie aprinsa, cel intelept cedeaza primul.
14. Cine cruta nuiaua isi uraste copilul iar cel care il iubeste il cearta la vreme.
15. Cel ce incet la manie este bogat in intelepciune iar cel ce se manie degraba isi da pe fata prostia.
16. Nu sta la masa omului zgarcit si nu manca mancarea lui, caci el zice ia, mananca, iar inima lui nu-i pntru tine si iti numara bucatile pe care le mananci.
17. Trei lucruri, trei naravuri, trei patimi il saracesc pe om si il fac de poarta zdrente: lenea, betia, distractia. Deci sa nu fii printre lenesi, printre betivi si printre cei care se distreaza.
18. De trei feluri de oameni se scarbeste Dumnezeu si toata lumea inteleapta: omul bogat si mincinos, omul sarac si mandru, omul batran si desfranat.
19. Pacatosii sunt ca sacii carbunarului, se murdaresc unul de altul. Deci fereste-te tu, cel cu sufletul curat si haina alba de cei ce stau in carbuni si mocirla pacatelor ca sa nu te faci negru si murdar ca ei.
20. Dreptatea ii place oricui dar sa fie de partea lui.
21. Sa te laude altii si nu gura ta, un strain si nu buzele tale.
22. Ce sa-i cerem lui Dumnezeu: Doamne, nu imi da prea multa bogatie ca sa nu ma mandresc si sa uit de Dumnezeu. Nu-mi da nici prea multa saracie ca sa nu ma apuc de furat, ci da-mi numai painea care-mi este de trebuinta.
23. Tinere, feciorule: cauta-ti un tovaras de viata din fetele credincioase cu multa frica de Dumnezeu, timida, rusinoasa, harnica, modesta si blanda, ea va fi pentru tine cea mai mare bogatie si iti va lungi viata, ea se da in dar celor ce se tem de Dumnezeu.
24. Nu te lasa a doua oara tras la pacat, ca si pentru o singura data nu vei scapa nevinovat.
25. Mai bine sa nu fagaduiesti, decat sa fagaduiesti si sa nu implinesti.
26. Cauta pe Dumnezeu cata vreme il poti gasi si striga la el cata vreme este aproape de tine.
27. Aduna la tinerete ca sa ai la batranete.
28. Sa nu fii lenes cu mainile si harnic cu gura.
29. Adu-ti aminte de Dumnezeu din tinerete si slujeste-I Lui, nu lasa pana la batranete, ca atunci nu vei mai putea face nimic pentru mantuirea sufletului tau.
30. Multi sa fie prietenii tai, dar inima sa o dai unuia dintr-o mie. Secretul nimanui sa nu-l dai.
31. De vrei sa faci un prieten, mai intai pune-l la incercare.
32. A fi mare nu-i mirare, a fi om, e lucru mare.
33. Cine ajuta Biserica, Manastirile si pe saraci, acela imprumuta lui Dumnezeu.
34. De vrei sa fii fericit in Rai si pep amant, cu un ochi sa privesti cerul si cu unul pamantul, cu o mana sa aduni painea si cele de trebuinta si cu o mana sa te tii de Dumnezeu, sa fii in permanenta in legatura cu Dumnezeu.
35. Barbatilor, nu imbracati haine femeiesti, femeilor nu imbracati haine barbatesti. Cei ce fac aceasta, uraciune este in fata lui Dumnezeu.(Deuteronom 22-5)
36. Pe cei vii invata-i, vorbeste-le, iar pentru cei morti te roaga, jeleste si plangi la inmormantarea lor.
37. Mare urgie este femeia betiva la casa omului si rusinea ei cu nimic nu se poate acoperi.
38. Mare dar este femeia rusinoasa la casa omului. Este cea mai mare bogatie.
39. Din gura omului prost nu cauta sa primesti sfaturi si invataturi.
40. Nu asculta pe nimeni cand este vorba de paguba sufletului tau.
41. Sa nu-ti fie rusine sa-ti marturisesti pacatele tale.
42. Nu te supune omului nebun si nu maguli fata celui puternic.
43. Sa fii repede la ascultat si incet la raspuns.
44. Bani sa nu imprumuti iar daca ai imprumutat socoate-i ca pierduti.
45. Nu te pune garant(chezas) pentru nimeni.
46. Gandeste-te la ceasul mortii cum vei sta in fata judecatii lui Dumnezeu si niciodata nu vei gresi.
47. In tot momentul pune-ti intrebarea si da raspunsul. Cine esti, ce esti, de unde vii si unde te duci ?
Esti un muritor, esti un pacatos, vii de la Dumnezeu si te intorci tot la Dumnezeu.
48. Mai fericit este sa dai milostenie decat sa prmesti milostenie.
49. Sa fie mana ta intinsa la dat si stransa la luat.
50. Cu omul betiv sa nu te intovarasesti ca el nu va putea pastra secretul.
51. Omul betiv se aseamana cu omul nebun si fara minte.
52. In tot timpul sa te gandesti cum este Dumnezeu.
53. Dumnezeu este atotputernic, peste totul.
54. Dumnezeu este atotvazator, vede totul.
55. Dumnezeu este atotdrept, face numai dreptate. Omul este dator sa faca pace iar Dumnezeu sa faca dreptate.
56. Dumnezeu este atotiertator, iarta pe toti cei care se intorc de la pacat.
57. Dumnezeu este atotmilostiv.
58. Cei mai mari dusmani ai bisericii lui Hristos sunt sectantii. Sfantul Apostol Pavel spune: « cu omul sectant(eretic) sa nu stai de vorba decat cel mult de doua ori. La el sa nu te duci, la tine sa nu-l primesti si nici o prietenie sa nu ai cu el. »
59. Crestinul ortodox este fiul Bisericii lui Hristos si ostas al lui Hristos care lupta pana la moarte pentru a dobandi cununa vesniciei si viata vesnica, facandu-si cruce la tot pasul inlatura raul, luptand contra pacatului.
60. Ce sunt ereticii (sectantii ) ? Dezarmati de Sfanta Cruce, despartiti de Biserica si de toate tainele pe care le-a lasat Dumnezeu numai in Biserica, Rataciti.
61. Crestinul care lipseste trei duminici la rand de la Sfanta Biserica pierde pe ingerul pazitor de la Botez.
62. Ce este un calugar ?
Este un inger in trup, asemanator cu Sf. Ioan Botezatorul, un ostas devotat al lui hristos care se da de buna voie jertfa pentru triumful Bisericii lui Hristos si care pastreaza sfintele canoane, tipicul tuturor slujbelor crestine ortodoxe. Iar daca calca juramantul si se casatoreste , se aseamana cu Iuda vanzatorul si cu diavolul cel cazut din cer, din inger luminat, diavol intunecat.
 


63. Credinta este in cele nevazute, dar se simte cu mintea si sufletul din care se naste Nadejdea si Dragostea.
64. Ce este rugaciunea ?
Rugaciunea este vorbirea cu Dumnezeu. Ea este de trei feluri: de cerere, de multumire si de lauda.
 
65. Ce este postul ?
Postul este porunca dumnezeiasca data primilor oameni, Adam si Eva din Vechiul Testament. Postul este porunca data de Iisus Hristos in Noul Testament. Postul este porunca data de Dumnezeu prin Sf. Parinti in Sfintele Canoane. De la leagan si pana la mormant suntem datori sa postim cele 4 posturi de peste an, precum si miercurea si vinerea si cele trei zile de peste an: Ajunul Bobotezei, Taierea capului Sf. Ioan Botezatorul, Inaltarea Sf. Cruci. Nimeni nu poate fi dezlegat sa nu posteasca posturile de mai sus oricat de tanar sau oricat de batran ar fi. Postul este aripa rugaciunii. Cel ce nu poate posti sa ceara sfatul preotului duhovnic. Postul este pravila sanatatii. Postul este calauza tineretului. Postul este cinstea si lauda batranilor.
66. Placut lucru este inaintea lui Dumnezeu sa te impartasesti, dar pregatit! Nepregatit si cu nepasare, este mare pacat, foc si osanda.
67. Cel ce injura pe Dumnezeu, pe Creatorul sau, savarseste pacat strigator la cer si asa isi va auzi glasul sau la judecata, cum L-a injurat pe Dumnezeu. Deci paraseste acest obicei, roaga-te si plangi sa te ierte Dumnezeu.
 
68. Cel ce fumeaza savarseste pacat pentru ca distruge ‘salasul sufletului’ care este trupul. Fumatul este o sinucidere lenta.
 

69. Cel ce fura sau a furat, sa dea inapoi si sa nu mai fure, cum a facut si vamesul Zaheu. Altfel nu va fi iertat.
70. Dumnezeu va nimici inainte de vreme pe mamele ucigase, nu le va lasa sa imbatraneasca pep amant ci le va duce inainte de vreme in Iad, asa cum si ele au omorat pe copiii lor inainte de a se naste. In aceeasi osanda si pedeapsa vor cadea si sotii acelor mame ucigase, ca tatii ucigasi ai acelor copii lipsiti de aparare. ( Intelepciunea lui Solomon 12,5-6 ).
71. Nu vrei sa fii tata, nu vrei sa fii mama, nu ti-e drag sa ai copii mai multi cat ti-i randuieste Dumnezeu, nu te casatori, nu te injunga la caruta familiala, nu batjocori taina cununiei, traieste in feciorie.
72. In viata ta, cum voiesti sa se poarte si sa-ti faca tie altii, tot asa fa si tu altora.
73. Din tot sufletul tau teme-te de Dumnezeu si pe toti preotii Lui cinsteste-i.
74. In viata ta, tot binele si toata milostenia sa o faci la cel credincios si cu frica de Dumnezeu si nu cu cel necredincios si vei avea plata la Dumnezeu.
75. Nu uita sa faci si raposatilor, parte din roadele pamantului.
76. Roaga-te si munceste.
77. Cine nu vrea sa munceasca, acela sa nu manance.
78. Bunatatea nu interzice umilinta.
79. Sa umplem timpul cu esentialul.
80. Mai inainte de a merge la Sfanta Biserica impaca-te cu toti cu care esti certat.
81. Lasa si tu din inima si iarta tuturor celor ce ti-au gresit cu ceva.
82. Imbracate intr-o tinuta curata, dar modesta, ba chiar smerita, stiind ca nu mergi la teatru, ci ca sa te rogi lui Dumnezeu cu umilinta si cu lacrimi, pentru iertarea pacatelor tale.
83. Daca duci un dar, cat de mic, in biserica : lumanari, tamaie curata si un pomelnic pentru a fi pomenit, tu si toti ai casei tale la Sfanta Liturghie, impaca-te cu apropiatii tai si cu Dumnezeu.
84. Sileste-te dupa putere ca sa fii la Sfanta Biserica mai inainte de a incepe slujba, ca sa ai timp sa te inchini in liniste pe la sfintele icoane si sa poti da din vreme spre pomenire pomelnicul.
85. Daca din intamplare ai sosit dupa inceperea slujbei, apoi stai linistit la locul tau; ca sa nu faci tulburare si altora prin umblarea ta de colo pana colo. Aceasta sminteala este mai mare pacat decat binele ce-l faci. Pacea si desavarsita liniste este de absoluta trebuinta. Cauta pacea cu tine insuti, pacea cu aproapele si pacea cu Dumnezeu in tot timpul vietii tale.
86. Stand in biserica, nu privi in dreapta si in stanga caci aceasta te sustrage de la gandirea spre Dumnezeu.
87. Vorbirea in biserica e un pacat foarte mare. Nici tu nu te rogi si impiedici sip e altul de a se ruga. De aceea starea ta in biserica in loc sa-ti fie spre folos si spre iertare iti va fi spre osanda si pacat.
88. Urmareste cu mintea tot ce se citeste si se canta si repeta si tu in minte rugaciunile, macar cele mai insemnate.
89. Sileste-te in timpul slujbei sa nu te abati cu mintea la nimic pamantesc, pentru ca macar doua ceasuri din saptamana sa traiesti si tu in adevarata reculegere si rugaciune.
90. Cand te inchini, fa semnul Crucii complet si cu luare aminte. Facand semnul Sfintei Cruci in batjocura inseamna ca batjocoresti pe Stapanul ei, in numele caruia te inchini. Mai de folos este sa faci Crucea odata cum se cuvine, decat sa fluturi de multe ori cu mana fara sa stii tu, nici altii, ce voiesti sa faci; prin aceasta vei starni rasul celor care te vad, facand sminteala altora si tie iti va fi spre pacat.
91. Asculta cu luare aminte toata slujba pana la sfarsit. Numai asa ti-ai facut datoria deplina catre sufletul tau. Dupa cum dai hrana indestulata corpului tau toata saptamana, da si sufletului tau macar odata sa se sature de cuvantul lui Dumnezeu, cel dadator de viata.
92. Sfanta Evanghelie, Apostolul si Cazania sau predica, asculta-le cu luare aminte, in asa fel ca sa poti spune si tu altora despre folosul si invatatura ce-ai luat din cuprinsul lor.
93. Cand se imparte Sfanta Anafora inchina-te si pe la Sfintele Icoane cu toata credinta si smerenia cuvenita.
94. Cand te inchini icoanelor, saruta chipul Sfantului la picioare, sau cel mult mainile iar nu la fata.
95. Plecand din biserica mergi grabnic acasa, ferindu-te de a te abate pe la carciumi sau locuri unde se spun vorbe nefolositoare.
96. Dupa ce stai la masa si te odihnesti putin apoi citeste carti morale religioase si mediteaza si te roaga. Povatuieste pe toti ai tai spre cele sufletesti.
97. Daca ai de unde, cerceteaza si bucura pe saraci prin milostenie, cu bucate, cu haine, cu bani si din toate darurile ce ti-a dat Bunul Dumnezeu. Asemenea si cu cuvinte bune povatuieste pe cei nestiutori pe calea Domnului.
98. Daca vei serba Duminicile si sarbatorile in acest fel, apoi vei ave ape Dumnezeu cu tine.
99. Plictiseala. De ce, in toiul fericirii pamantesti noi ne plictisim si simtim un gol in sufletus nostru? Pentru ca un glas expresiv al inimii ne spune: Omule, nu cauta bunatatile satisfacatoare pep amant, in aceasta vale a desertaciunii si pieirii, fericirea ta nu e decat in Unicul Dumnezeu.
100. Dumnezeu se descopera nu unei minti ascutite ci unei inimi curate!

miercuri, 22 iunie 2011

SEMNEAZA O PETITIE - SALVEAZA O VIATA

Bulletin from the cause: Suntem condamnati la moarte de catre Ministerul Sanatatii! Semnatura ta ne poate salva viata!

Go to Cause
Posted By: Veronica Laios
To: Members in Suntem condamnati la moarte de catre Ministerul Sanatatii! Semnatura ta ne poate salva viata!


VA RUGAM SEMNATI PETITIA: http://www.petitieonline.ro/petitie-p18056050.html !! NE-AM SATURAT DE "oameni" IMORALI CARE SE CRED DUMNEZEU. 
Suntem 11269 DE persoane pe cauza... si doar 1728 de semnaturi pe petitie. Fiul meu nu are tratamentul necesar mentinerii vietii, iar ca el sunt si alti bolnavi de boala Wilson care - daca nu facem ceva - vor sfarsi asa: http://www.jeffslegacy.com/
DL. FLORIN LAZAROIU, consilier la CNAS, pe care l-am contactat telefonic pentru a-i atrage atentia asupra lipsei tratamentului bolnavilor, nu numai ca NU S-A ARATAT IMPRESIONAT de faptul ca i-a condamnat la moarte pe acesti bolnavi. CU O AROGANTA SPECIFICA unora dintre functionari care se cred boierii acestei tari (dar platiti din banii nostri) a spus ca el nu incalca nicio lege. Cand l-am intrebat daca nu incalca legea 448/2006 in care persoanele cu dizabilitati au tratamentul gratuit, nici nu s-a deranjat sa raspunda. Din nefericire pentru noi ei INCALCA CHIAR CONSTITUTIA ROMANIEI. 
In numele fiului meu si al bolnavilor de Wilson din Romania, va multumim ca va pasa si ca ne sunteti alaturi <3 ! Schimbarea este in fiecare din noi, si numai impreuna formam o voce suficient de puternica pentru a ne face auziti de cei care nu vor sa asculte! 
Mai mullte informatii despre aceasta boala cumplita gasiti mai jos... 
*********************** 
Pacientii cu Maladia Wilson din Romania sunt adusi in pragul disperarii, fiind condamnati la moarte - in suferinte de neimaginat - de catre Ministerul Sanatatii prin privarea acestora de singurul medicament care ii poate mentine in viata. 
Putem contribui la salvarea lor, investind doar 2 minute din timpul nostru pretios, pentru semnarea unei petitii online adresate Ministerului Sanatatii. 
Maladia Wilson (degenerescenta hepatolenticulara) este o boala genetica rara, care consta in acumularea unei cantitati prea mari de cupru in ficat, creier si alte organe vitale. Primele simptome ale acestei boli, pot aparea oricand pe parcursul vietii, de la varsta de 4-5 ani pana la 80 de ani. 
La persoanele cu boala Wilson, cuprul acumulat din mancare nu este eliminat in mod corespunzator, iar acumularea lui in exces in organism, pune în pericol viata bolnavului. Lasata netratata, boala Wilson este fatala, pacientul stingandu-se in chinuri groaznice. 
Cel mai graitor exemplu il gasiti aici: http://www.jeffslegacy.com/ - site creat in memoria unui tanar exceptional care a murit din cauza acestei
boli cumplite.


luni, 20 iunie 2011

INCEPE POSTUL SFINTILOR APOSTOLI PETRU SI PAVEL


Postul Sfintilor Apostoli Petru si Pavel este cunoscut in popor sub denumirea de Postul Sampetrului. Este randuit de Biserica in cinstea celor doi apostoli si in amintirea obiceiului lor de a posti inainte de a intreprinde acte mai importante (Fapte 13,2 si 14,23). Postul Sfintilor Apostoli Petru si Pavel era numit in vechime Postul Cincizecimii, datorita darurilor Sfantului Duh, care s-au pogorat peste Sfintii Apostoli.
Vechimea Postului Sfintilor Apostoli Petru si Pavel

Primele marturii despre Postul Apostolilor Petru si Pavel le avem din secolul al IV lea, in Constitutiile Apostolice. Mai tarziu vom gasi informatii despre acest post la Sfantul Atanasie cel Mare, Teodoret, episcopul Cirului si Leon cel Mare. Potrivit cercetatorilor, acest post era tinut la inceput numai in cercurile monahale si abia mai tarziu s-a extins si la credinciosi.
Durata Postului Sfintilor Apostoli Petru si Pavel
Postul Sfintilor Apostoli Petru si Pavel nu are o durata fixa, deoarece inceputul lui este in functie de data variabila a Sfintelor Pasti. Anul acesta postul incepe luni, 20 iunie si tine pana in ziua de 29 iunie. Acest post incepe intotdeauna in lunea dupa Duminica Tuturor Sfintilor, prima duminica dupa Rusalii - Pogorarea Sfantului Duh.

Tinand seama ca mentinem Pascalia calendarului neindreptat, Sfintele Pasti se pot sarbatori intre 4 aprilie si 8 mai.  Astfel, se poate intampla ca Duminica Tuturor Sfintior sa fie dupa 29 iunie si Postul Sfintilor Petru si Pavel sa se desfiinteze. Asa s-a intamplat in anii 1945 si 1956, cand Invierea a fost praznuita pe 6 mai. In cele doua cazuri, Sfantul Sinod a hotarat sa se tina trei zile dinaintea sarbatorii Sfintilor Apostoli. O situatie similara am avut si in anul 1983, cand am sarbatorit Sfintele Pasti pe 8 mai, iar Postul  Sfintilor Apostoli Petru si Pavel a fost numai de doua zile, 27-28 iunie.
Regula spre a afla durata Postului Sfintilor Apostoli Petru si Pavel
Pentru a afla durata Postului Sampetrului din orice an, se foloseste urmatoarea regula: cate zile sunt de la data Invierii (inclusiv) din anul respectiv pana la 3 mai, atatea zile tine postul.
Dezlegare la peste in Postul Sfintilor Petru si Pavel
In Postul Sfintilor Petru si Pavel, sambata si duminica se mananca peste. Avem dezlegarea la peste si pe 24 iunie, cand sarbatorim Nasterea Sfantului Ioan Botezatorul.
Adrian Cocosila

vineri, 17 iunie 2011

SI BARBATII SUNT VINOVATI PENTRU AVORT


Barbatul pare sa nu aiba nici o legatura cu crima avortului, asociata de cele mai multe ori numai cu femeia. Adesea, lucrurile sunt vazute in modul urmator: daca femeia este cea care ramane insarcinata, tot ea trebuie sa fie si cea care avorteaza; daca femeia savarseste pacatul, tot ea trebuie sa fie si cea care primeste canon. Dar, oare, femeia ramane insarcinata de una singura ?!
Taina Cununiei, in totalitate, este o slujba care-i uneste pe cei doi miri, pe barbat si pe femeie, "intr-un trup", precum Dumnezeu a hotarat inca dintru inceput: "Si a zis Adam: Iata aceasta-i os din oasele mele si carne din carnea mea; ea se va numi femeie, pentru ca este luata din barbatul sau. De aceea va lasa omul pe tatal sau si pe mama sa si se va uni cu femeia sa si vor fi amandoi un trup" (Facere 2, 23-24).
Atata timp deci cat barbatul si femeia formeaza un singur trup, iar nasterea de prunci este, in egala masura, lucrarea amandurora, pacatul trupesc al avortului nu poate fi socotit decat tot al amandurora, daca nu chiar mai mult al barbatului.
Barbatul si femeia avorteaza, iar nu numai femeia
Precum copilul se zamisleste prin conlucrarea a doi parinti, barbat si femeie, tot asa, el se afla si in responsabilitatea si purtarea de grija a amandurora dintre ei, iar nu numai a unuia, adica a mamei. Pentru aceasta, avortul se arata a fi o crima savarsita de ambii parinti, iar nu numai de unul dintre ei. Avortul este deci o crima savarsita de mama si de tata (calitati atat de nepotrivite pentru acest caz), iar nu numai de mama.
Fiind incredintat unei familii si asezat aproape de inima mamei lui, pruncul este adesea vazut ca o piedica in calea fericirii pamantesti si a comoditatii egoiste a parintilor sai, motiv pentru care avortul apare ca o solutie foarte la indemana. Avortul este o crima mai odioasa chiar decat cea a uciderii unui om nascut deja, caci pruncul, aflat inca in pantece, este complet lipsit de aparare si de libertate.
Barbatul se face vinovat de crima, trebuind a fi supus canoanelor potrivite avortului, nu numai datorita intelegerii atitudinii lui ca nepasare, indiferenta, incuviintare sau chiar fortare a femeii, ci si datorita participarii lui directe la luarea deciziei de "viata sau moarte" asupra copilului sau.
Barbatul este mai vinovat de avort decat femeia
Sfantul Ioan Gura de Aur il face responsabil de avort mai ales pe barbat, care de multe ori urmareste numai desfranare, iar nu unirea curata cu sotia lui, si precum desfranarii i se pun in cale, ca un frau, sarcinile si nasterea de prunci, aceasta se razbuna pe copii, pierzandu-i.
"De ce semeni acolo unde tarina incearca a strica rodul, unde sunt multe doctorii de starpire si unde de multe ori copilul este omorat mai inainte de nastere? Nu am cuvinte indeajuns pentru a numi asemenea fapta criminala, de vreme ce nu numai ca pe copilul nascut il omoara, ci il impiedica chiar de a se naste.
Deci de ce iti baţi joc de darul lui Dumnezeu si te lupti impotriva legilor Lui, iar ceea ce este binecuvantare tu alungi ca pe un blestem? De ce, apoi, prefaci camara nasterii in loc de omor, iar pe femeie, care este data spre facerea de prunci, tu o pregatesti pentru ucidere? Fiindcă pentru a fi placuta si dorita de tine, si pentru a atrage la sine mai mult aur (bunastare materiala), femeia nu se fereste de a face si aceasta (avort), gramadind prin asemenea fapt un foc mare asupra capului tau; caci daca indrazneala este a ei, in acelaşi timp insa si tu esti cauza principala a indraznelii ei.
Cu toate acestea, dupa o asemenea purtare necuviincioasa (desfranare, avort), totusi lucrul acesta pare indiferent multora, ba chiar si multor barbati care isi au femeile lor, de unde apoi si rezulta cele mai mari rele. Caci de multe ori se pun in miscare fel de fel de doctorii pentru starpire, doctorii pregatite nu pentru pantecele unei desfranate straine, ci pentru al femeii nedreptatite; si aici se intind fel de fel de curse" (Sfantul Ioan Gura de Aur, Omilia 24 la "Epistola catre Romani").
Barbatul trebuie supus (cel putin) acelorasi canoane privind avortul
Cercetand seria de canoane apostolice, sinodale si patristice, referitoare la avort, am fost intristat vazand ca nu exista nici un canon care sa pedepseasca, in aceeasi masura, pe barbat, ca si pe femeie, pentru aceasta crima cu premeditare.
Dintre toate canoanele referitoare la avort, care au in principal datoria de a arata gravitatea acestei fapte, mentionez aici numai Canonul 21, dat la Sinodul local de la Ancira (314), care precizeaza: "Pe femeile care sunt desfranate si isi omoara fatul si se indeletnicesc cu pregatirea mijloacelor de avort, hotararea de mai inainte (pana la acest sinod) le-a oprit (de la Impartasanie) pana la iesirea din viata si aceasta hotarare se tine indeobste, dar, gasind ceva spre a le trata mai bland, am hotarat ca vreme de 10 ani sa implineasca in penitenta, potrivit treptelor hotarate."
Nici un canon privitor la avort, din cele parcurse de mine, nu face referire la barbat (la sot), ca la un copartas la crima savarsita de femeie (de sotie). Putem considera ca face referire la barbat, ca vrednic de pedeapsa, numai Canonul 2 al Sfantului Vasile cel Mare, care zice: "Cei care dau medicamente avortive sunt ucigasi. Si ei si cele care primesc otravuri ucigatoare de embrioni." Printre "cei care dau medicamente avortive" il numar si pe barbat, ca unul care o indeamna sau o ajuta pe femeie la savarsirea avortului.
Inteleg ca femeia este elementul cheie intr-un avort, ea putand sa gaseasca in ea hotararea si puterea de a renunta la toate pentru viata sadita in pantecele ei, inclusiv la insasi viata ei, daca barbatul ar ameninta-o cu moartea, in cazul hotararii ei de a nu-l omora pe prunc, dar asta nu il scuteste pe barbat de pedeapsa (canonul) hotarat criminalului.
Urmand mustrarilor adresate de Sfantul Ioan Gura de Aur barbatului, indraznesc sa spun ca mai mult barbatul, decat femeia, ar trebui sa fie pedepsit pentru avort, ca unul care este cap al familiei si deci inzestrat cu puterea de a-si conduce familia pe calea cea stramta care duce in Imparatia lui Hristos.
Barbatul este vazut de Sfintii Parinti intotdeauna ca fiind mai intarit decat femeia, care este numita "vas slab". Inca dintru inceput, femeia a fost asezata sub autoritatea barbatului ei, caruia i s-a incredintat datoria suprema de a ii purta de grija si a o iubi in adevar. "Atrasa vei fi catre barbatul tau si el te va stapani" (Facere 3, 16). Motiv pentru care, in timp, s-a ajuns la ceea ce spune Sfantul Apostol Pavel: "Femeia care s-a maritat poarta de grija de cele ale lumii, cum sa placa barbatului" (I Corinteni 7, 34).
Barbatul are deci imputernicirea divina si puterea de a o opri pe femeia lui de a savarsi crima avortului. Din pacate insa, de cele mai multe ori, chiar barbatul este acela care o obliga pe femeie sa-l omoare pe pruncul inca nenascut, precum spune si Sfantul Ioan Gura de Aur: "Caci daca indrazneala este a ei, in acelasi timp insa, si tu esti cauza principala a indraznelii ei." Nu este deci mai vrednic de pedeapsa barbatul, decat femeia?!
Cred ca, in multe cazuri, sangele varsat al unor prunci nenascuti (avortati), se va cere din mana preotilor duhovnici care nu au avut curajul de a propovadui pe fata faptul ca avortul este o crima ce manjeste intreaga familie, adica atat pe sotie, cat si pe sot, amandoi trebuind sa se pocaiasca cu o pocainta pe masura crimei savarsite.

Deoarece barbatul nu constientizeaza faptul ca avortul este o crima familiala, savarsita de el insusi, in comun acord cu sotia, la Spovedanie, el ar trebui sa fie intrebat de preotul duhovnic: "Avorturi ai facut?"
Teodor Danalache

marți, 14 iunie 2011

DE CE SUNT CV-URILE RESPINSE

Primele impresii.

Primele impresii sunt foarte importante; daca CV-ul tau nu atrage atentia cititorului in primele 20-30 secunde atunci sansele tale sunt minime. Angajatorul are o suta sau chiar mai multe CV-uri pe care trebuie sa se uite in doar cateva ore pentru a face o selectie. Asa ca, scrie experienta profesionala la inceputul CV-ului, nu detalii personale sau legate de educatie, decat daca informatiile nu sunt prea multe.

Ce vrea cu adevarat un intervievator sa stie este de ce sa te cheme la un interviu. Din acest motiv un cuprins scurt al abilitatilor tale si/sau o lista cu cele mai importante realizari poate fi o idee buna. Asta ar trebui sa il faca pe angajator sa te cheme la interviu – dar fii atent sa nu exagerezi.

O prezentare proasta

Prezentarea CV-ului este foarte importanta. Chiar daca tu consideri ca limbajul folosit si modalitatea de prezentare este buna, daca intervievatorul nu gaseste informatia dorita in timp util va trece la urmatorul CV. Ar trebui sa folosesti suficiente spatii “goale” in CV, titluri apropiate si pauze in sectiuni.

Foloseste intotdeauna un corector gramatical. Nu folosi niciodata o masina de scris pentru ca vei parea de moda veche si depasit. Foloseste o coala A4 de calitate, de preferat 100gram si pentru CV si pentru scrisoarea de intentie.

Lungimea CV-ului

Este foarte bine daca reusesti sa nu depasesti doua pagini A4, asta in cazul in care nu ti se solicita un CV mai lung. Daca nu reusesti sa te incadrezi in doua pagini inseamna ca nu ai inteles prea bine cerintele angajatorului. Acestia nu vor sa-ti cunoasca toata viata – doar atat cat sa se hotarasca daca sa te cheme la interviu sau nu.

Organizarea informatiilor in CV.

Daca CV-ul tau nu este bine organizat atunci cititorului o sa-i fie greu sa-l citeasca si nu va fi capabil sa-si faca repede o parere despre tine. Nu uita ca cititorul nu va petrece prea mult timp citind CV-ul – asa ca daca nu gasesc repede ce ii intereseaza nu se vor chinui sa caute mai departe.

Paragrafe si propozitii prea lungi

Acestea fac CV-ul dificil de citit – incearca sa scrii propozitii scurte si la obiect si foloseste liniutele sau punctele pentru a pune in evidenta titlurile subsectiunilor.

Prea putine intormatii

Multi oameni nu includ suficiente informatii despre locurile de munca anterioare si experienta, angajatorul nu are suficienta informatie si de aceea tinde sa respinga aplicatia.

Nu esti orientat spre rezultate

Trebuie sa spui despre realizarile tale. Nu uita ca CV-ul tau este oferta ta catre angajator. Daca nu ii spune angajatorului de ce trebuie sa te angajeze atunci a esuat. Un angajator o sa vrea sa te angajeze numai daca descopera beneficiile lui. Asa ca spune-i care sunt beneficiile lui daca te angajeaza.

CV-ul te face sa arati prea tanar/batran pentru postul respectiv

In general a fi prea tanar/batran poate fi o adevarata problema si o bariera pentru avansarea ta, sau chiar pentru a obtine postul. Sunt cateva cai pentru aceasta problema – dar depinde foarte mult de circumstantele individuale si de industria/postul pentru care aplici.

Greseli de scriere, de editare si gramatica precara

CV-ul tau trebuie sa fie verificat cu atentie inainte de a-l trimite catre angajator de astfel de greseli. Mici erori in CV scad din valoarea unui CV foarte bun si te fac sa pari neinteresat sau neingrijit – nu sunt tocmai calitati pe care vrei sa i le arati angajatorului. Cum tu nu o sa observi astfel de erori ar fi mai bine sa rogi pe altcineva sa verifice CV-ul de greseli gramaticale si de punctuatie.

luni, 13 iunie 2011

RUSALIILE - POGORAREA SFANTULUI DUH


La zece zile dupa Inaltarea lui Hristos, respectiv la 50 de zile de la Invierea Sa, praznuim Rusaliile - Pogorarea Sfantului Duh, cunoscuta si sub denumirea de Cincizecime. Ca vechime,Rusaliile coboara pana in veacul apostolic. In primele secole crestine, praznicul Cincizecimii era o dubla sarbatoare: a Pogorarii Duhului Sfant si a Inaltarii lui Hristos. In jurul anului 400, cele 2 sarbatori s-au despartit una de cealalta.
Daca prin lucrarea Duhului Sfant, Dumnezeu Fiul S-a pogorat din ceruri si S-a intrupat, tot prin Duhul Sfant ni se impartaseste viata dumnezeiasca si omeneasca a lui Hristos. Pogorarea Sfantului Duh este actul de trecere a lucrarii mantuitoare a lui Hristos, din umanitatea Sa in oameni. Astfel, Biserica se constituie prin aceasta extindere a vietii lui Hristos in noi.
Evenimentul Pogorarii Duhului Sfant este descris in cartea "Faptele Apostolilor" (F.A. 2,4). Aici se spune ca Duhul Sfant Se pogoara din cer ca un vuiet mare de vant si Se imparte deasupra capului fiecaruia din cei prezenti, in chip de limbi de foc.
La Pogorarea Duhului au fost prezenti numai Apostolii?
Textul "Cand a sosit ziua Cincizecimii, erau toti impreuna in acelasi loc" (FA. 2, 1), a dat nastere la multe nedumeriri, pentru ca nu se precizeaza cine sunt acei "toti". Din dorinta de a aduce mai multa lumina in acest caz, versiunea romana a Noului Testament a introdus termenul de "Apostoli".
Insa, daca se omite cuvantul "Apostoli", poate rezulta ca in acea zi se gaseau laolalta nu numai cei doisprezece, ci toti cei o suta douazeci de frati care s-au aflat impreuna cu Apostolii alaturi de Iisus, incepand cu Botezul savarsit de Ioan si pana la Inaltare (F.A. 1, 22). Sfantul Ioan Gura de Aur, Teofilact si alti exegeti, afirma ca la Cincizecime au fost prezenti nu numai apostolii, ci si alti frati. De aici reiese ca Sfantul Duh s-a revarsat peste toti membrii Bisericii, si nu numai peste ierarhia reprezentata de apostoli. Exegeza ortodoxa, precum si cea romano-catolica, bazate pe Traditie, afirma ca la Cincizecime era de fata si Maica Domnului.
Faptul ca limbile apar "impartite", denota ca fiecare persoana se invredniceste in mod propriu de primirea Duhului. Acest Duh sfinteste pe fiecare om in parte si pe toti laolalta, adica sfinteste persoane in comuniune sau pentru comuniune.
Rusaliile - momentul in care Apostolii incep sa graiasca in limbi necunoscute
Dupa Pogorarea Sfantului Duh, Apostolii au primit puterea de a grai in limbi necunoscute de ei pana atunci. Au descoperit invatatura Mantuitorului si altor neamuri, in diferite limbi. Inceputul a avut loc chiar in aceasta zi, a Pogorarii Duhului Sfant, cand s-au facut intelesi de toti iudeii veniti la Ierusalim din tot Orientul. Pelerinii neputand sa-si explice cum de puteau predica in graiuri diferite, unul dintre ei ii acuza ca ar fi "plini de must", adica beti (F.A. 2, 13). Atunci Sfantul Petru a luat cuvantul pentru a-i apara pe Apostoli de o asemenea invinuire, dar si pentru a vorbi multimilor despre Hristos. El le-a descoperit ca se implinise profetia lui Ioil: "Iar in zilele din urma, zice Domnul, voi turna din Duhul Meu peste tot trupul" (F.A. 2, 17, Ioil 3, 1). In urma cuvantarii lui Petru, trei mii de persoane au primit botezul.

Se obisnuieste sa se vorbeasca de trimiterea Sfantului Duh in lume, ca despre un act prin care Duhul ar lua locul lucrarii lui Hristos. In acest caz, Biserica ar fi numai opera Sfantului Duh. In realitate insa, Duhul trebuie vazut intotdeauna ca Duhul lui Hristos, deci, nu trebuie vazut sau conceput ca despartit de Hristos.
Exista obieiul ca in ziua de Rusalii, sa se aduca in biserica frunze de nuc sau de tei, simbol al limbilor ca de foc, ca semne ale coborarii Sfantului Duh. Ele sunt binecuvantate si impartite credinciosilor.
Adrian Cocosila